| Clortetraciclină | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 57-62-5[1][2]  |
| PubChem | 54675777[3] |
| DrugBank | 09093[4] |
| ChemSpider | 10469370[5] |
| UNII | WCK1KIQ23Q[1] |
| KEGG | D07689[6] |
| ChEMBL | CHEMBL404520[7] |
| Cod ATC | D06AA02[8] |
| SMILES | CC1(C2=C(C=CC(=C2C(=O)C3=C(C4(C(CC31)C(C(=C(C4=O)C(=O)N)O)N(C)C)O)O)O)Cl)O[1] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C22H23ClN2O8/c1-21(32)7-6-8-15(25(2)3)17(28)13(20(24)31)19(30)22(8,33)18(29)11(7)16(27)12-10(26)5-4-9(23)14(12)21/h4-5,7-8,15,26,28-29,32-33H,6H2,1-3H3,(H2,24,31)/t7-,8-,15-,21-,22-/m0/s1[1] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₂₂H₂₃ClN₂O₈[8] |
| Masă molară | 478 u.a.m.[7] |
Modifică date / text  | |
Clortetraciclina este un antibiotic din clasa tetraciclinelor, primul compus din această clasă care a fost identificat.[9] Deși prezintă importanță istorică, mai este utilizat în tratamentul infecțiilor bacteriene doar în medicina veterinară (tratamentul conjuctivitei la pisici[10], câini și cai).
Compusul a fost descoperit în anul 1945 la Lederle Laboratories, fiind identificat într-o cultură de actinomicetă ce provenea din sol.[11] Specia a fost denumită Streptomyces aureofaciens iar compusul izolat aureomicină, datorită culorii sale galbene.[12]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||