Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul sub care este văzut obiectul:[1]
și sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ.
Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial).[2]
Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul unghiular, iar atunci cei doi termeni sunt sinonimi.[2]
Noțiunea de grosisment nu este însă folosită, în mod direct, pentru a caracteriza:
microscopul optic, instrument subiectiv, una din caracteristicile căruia este puterea optică (raport a două mărimi fizice diferite);
aparatul de fotografiat, instrument obiectiv, pentru care se folosește grandismentul transversal și grandismentul linear (raport al acelorași mărimi fizice).
