Favesarache

Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése

Favesarache

Favesarache
Crassifecazzione scientìfeca
DëminiëEukaryota
RegnPlantae
SottërègnTracheobionta
DëvësionMagnoliophyta
ClassMagnoliopsida
ÓrdënëUrticales
FamigliaUlmaceae
JènërëCeltis
SpècCeltis australis
Nommenclatura binommiale
Celtis australis
L.
Nòmë chëmun

Favesarache

Nome scendífeche

Celtis australis L.

Arrappresendazione

Gl Favesarache, /favəsaˈraːkə/, è n'álbere spegliand e la famiglia e le Ulmaceae (e le Cannabaceae pe la classefecazione APG) ávete affin'a 25 m; la scòrza, liscia, è e chelore grigg-cénnere; la ciuffa è tonna che gl ramitt nghianate o, cavvòta, appise. Le rámera gione suo pelose.

Pò cambà 500-600 ann prò crésc chiane chiane; pebbía e la bòna reseštènza a la sécca, a gl jèle, a le petature, a gl nguinamiénd é a gl fatt che fa assá mbréa, vè addeprata a l'alberature štradale.

Frunn

Suo altèrn é tiéve la part e sott rechepèrta da na pelama mòlla. La forma è langiolata che na ponda lònga é appezzetata. Tiéve gl diénd a gl late. Suo ròss da 5 a 15 cm é suo du vòte cchiù lòngh che larie.

Fronna é frutt angora vérd.

Sciuore

Suo peccerigl, e chelore verdaštr é tiéve ne pernucc luongh. Sceríscene a abbrile - maje.

Frutt

È na drupa e chelore marrone-neraštr quann è fatta. Tè n'uoss ébbía é jušt ne ccon'e carn tòrn tòrn. Gl diámmetre sié è de 8-12 mm.

Frutt fatt

Spannemiénd

È na spèce eurimedeterranea ch'arriva affin'a gl Kashmir attraviérz l'Anatòlia. A l'Etalia se tròva dappettutt. Ce piace gl sole é gl terrine frisch che scòlene buone. Crésc affin'a 800 m, anziém'a gl ulm, gl cárpene, la vellana, gl uorn, la cèrcua e gl ácere. Da 0 a 800 m. n.l.m.

Use

Cucina

Se chenzúmane gl frutt frisch o sicch. Se ne recaccia n'uogl é se ne fave ciért resòlie.

Ate use

Celtis australis

Gl legname (ch'ard buone) ghiangh-verdaštr o greggiaštr, tuošt é flessíbbele, venéva addeprate pe fà rème, cerchiune e le ròte, pale, frušt... L'òssa e gl frutt venévane becate é nfelate p'avé cullan'e crone da resarie (nfatt ss'álbere, a parecchie víe, vè chiamate "gl álbere e gl resarie"). Le frunn tiéve ne muar'e preteíne é suo ne buone magnà pe gl agnemale. Che la scòrza se tegnévane le pèll é che la rádeca la lana de ne chelore giall.