1 septembrie

ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie

◄ septembrie 2024 ►
L	Ma	Mi	J	V	S	D
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30

1 septembrie este a 244-a zi a calendarului gregorian și a 245-a zi în anii bisecți. Mai sunt 121 de zile până la sfârșitul anului.

Evenimente

1420: Un cutremur puternic de 8,8-9,4 M_w a zguduit regiunea Atacama din Chile, provocând tsunami atât în Chile, cât și în Hawaii și Japonia.^[2]^[3]
1449: În bătălia de la Tumu, trupele mongole înving o forță mult mai mare a dinastiei Ming. Împăratul chinez Zhengtong este luat prizonier.
1598: Boris Godunov este încoronat țar rus.
1715: Regele Ludovic al XIV-lea al Franței moare după o domnie de 72 de ani – cea mai lungă domnie a unui monarh european important. Succesorul său va fi strănepotul său, Ludovic al XV-lea, în vârstă de cinci ani, sub regența lui Filip al II-lea, Duce de Orléans, nepotul lui Ludovic al XIV-lea.
1763: Ecaterina a II-a a Rusiei susține planurile lui Ivan Betskoi, președintele Academiei Imperiale de Arte, pentru Orfelinatul din Moscova.
1804: Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principală, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding.^[4]
1859: În întreaga lume are loc o superfurtună solară.
1870: Are loc bătălia decisivă a războiului franco-prusac, Bătălia de la Sedan, care s-a terminat cu victoria decisivă a Prusiei.
1902: În sala Olympia de la Paris, publicul poate experimenta primul film science-fiction. Filmul Voiajul în lună a regizorului Georges Méliès este un mare succes.^[5]
1912: La București, în sala „Eforie", a avut loc premiera filmului Independența României. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.
1914: Orașul Sankt Petersburg din Rusia, își schimbă numele în Petrograd.
1914: „Martha”, ultimul exemplar de porumbel pasager, moare în grădina zoologică din Cincinnati.^[1]
1920: Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite și Regatul Unit, a intrat în funcțiune la Chicago.
1923: Un cutremur a devastat Tokio și Yokohama, omorând aproape 100.000 de oameni (Marele cutremur Kanto).
1939: Germania Nazistă a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial.
1939: Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutansierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități.
1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj.
1959: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliției antihitleriste.
1963: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.
1966: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.
1969: O lovitură de stat în Libia îl aduce pe Muammar Gaddafi la putere.
1972: La Reykjavík, Islanda, americanul Bobby Fischer îl învinge pe rusul Boris Spasski, devenind campion mondial la șah.
1979: Sonda spațială americană Pioneer 11 devine prima navă spațială care a vizitat planeta Saturn, trecând pe lângă planetă la o distanță de 21.000 kilometri.^[6]
1980: Generalul maior Chun Doo-hwan, a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.
1983: Uniunea Sovietică a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene. Va recunoaște la 6 septembrie, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
1991: Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
1995: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado".
2001: Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei și a Comitetului Director Politico-Militar al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (Plovdiv, Bulgaria).
2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști au luat ostatici sute de elevi și profesori.

Nașteri

1588: Henric al II-lea, Prinț de Condé (d. 1646)
1711: Willem al IV-lea, Prinț de Orania (d. 1759)
1837: Tony Robert-Fleury, pictor francez (d. 1912)
1854: Engelbert Humperdinck, compozitor german (d. 1921)
1858: Carl Auer von Welsbach, om de știință, inventator și antreprenor austriac (d. 1929)
1862: Lazăr Edeleanu, chimist român (d. 1941)
1862: Inazo Nitobé, economist, autor și diplomat japonez (d. 1933)
1866: Teohari Antonescu, arheolog, istoric și pedagog universitar român (d. 1910)

Lazăr Edeleanu, chimist român
Francis William Aston, chimist și fizician englez, laureat Nobel
Prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României

1875: Edgar Rice Burroughs, romancier american (d. 1950)
1877: Francis William Aston, chimist și fizician englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1945)
1878: Prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, sora Reginei Maria a României (d. 1942)
1900: Henriette Yvonne Stahl, scriitoare și traducătoare română (d. 1984)
1910: Olga Necrasov, antropolog rus (d. 2000)
1910: Jack Hawkins, actor britanic (d. 1973)
1915: Ken Aston, arbitru de fotbal, inventatorul cartonașelor galbene și roșii (d. 2001)
1922: Vittorio Gassman, actor și regizor italian de film (d. 2000)
1923: Rocky Marciano, boxer italo-american (d. 1969)
1925: Roy Jay Glauber, fizician american, laureat Nobel (d. 2018)
1930: Michel Serres, filosof francez (d. 2019)
1935: Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez (d. 2024)
1937: Allen Jones, artist englez
1938: Ladislau Rohonyi, scrimer român (d. 1983)
1939: Attila Csipler, scrimer român (d. 1996)
1941: Julia Varady, soprană română de origine maghiară
1944: Leonard Slatkin, dirijor american
1945: Mustafa Balel, romancier, nuvelist și traducător turc
1945: Abd Rabbuh Mansur Hadi, politician yemenit, președinte al Yemenului (2012-prezent)
1946: Barry Gibb, cântăreț englez (Bee Gees)
1947: Ion Mircea, poet român
1949: Luminița Gheorghiu, actriță română (d. 2021)
1949: Elena Albu, actriță română (d. 2003)
1950: Mihail Efimovici Fradkov, politician rus, prim-ministru al Rusiei în (2004-2007)
1950: Dudu Georgescu, fotbalist român
1951: Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu (d. 1996)
1957: Gloria Estefan, cântăreață și compozitoare americano-cubaneză
1962: Ruud Gullit, fotbalist olandez

Henriette Yvonne Stahl, scriitoare română
Gloria Estefan, cântăreață americano-cubaneză
Ruud Gullit, fotbalist olandez

1971: Hakan Șükür, fotbalist turc
1971: Ivan Trevejo, scrimer francez de origine cubaneză
1975: Radu Eduard Ciobanu, fotbalist român
1979: Bobo Burlăcianu, interpret și compozitor român
1979: Margherita Granbassi, scrimeră italiană
1983: José Antonio Reyes, fotbalist spaniol (d. 2019)
1984: Federico Piovaccari, fotbalist italian
1986: Stella Mwangi, cântăreață kenyano-norvegiană
1989: Bill și Tom Kaulitz, gemenii formației Tokio Hotel
1989: Daniel Sturridge, fotbalist englez
1993: Sergio Rico, fotbalist spaniol
1996: Zendaya, actriță, model, cântăreață și dansatoare americană
1996: Itana Grbić, handbalistă din Muntenegru

Decese

1067: Balduin al V-lea de Flandra (n. 1012)
1159: Papa Adrian al IV-lea
1552: Ștefan Rareș, domn al Moldovei (n. 1531)
1557: Jacques Cartier, explorator francez (n. 1491)
1678: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (n. 1601)
1687: Henry More, filosof englez (n. 1614)
1715: Ludovic al XIV-lea al Franței (n. 1638)
1744: Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt (n. 1692)

Ludovic al XIV-lea al Franței
Liviu Rebreanu, scriitor român
François Mauriac, scriitor francez, laureat Nobel

1821: Antoine Gouan, medic, botanist, ihtiolog, micolog francez (n. 1733)
1838: William Clark, explorator american (n. 1770)
1847: Eugénie de Beauharnais, prințesă franco-germană (n. 1808)
1896: Claude Casimir Gillet, medic, botanist și entomolog francez (n. 1806)
1898: Robert von Zimmermann, filosof ceh de origine austriacă (n. 1824)
1910: Aleksandr Mihailovici Zaițev, chimist rus (n. 1841)
1922: Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont, ducesă de Albany (n. 1861)
1930: Aristide Demetriade, actor și regizor român (n. 1872)
1944: Liviu Rebreanu, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1885)
1964: George Georgescu, dirijor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887)
1970: François Charles Mauriac, scriitor francez, laureat Nobel (n. 1885)
1972: Anișoara Odeanu, scriitoare română (n. 1912)
1983: Franz Platko, fotbalist maghiar (n. 1898)
1984: Carlo Zecchi, pianist și dirijor italian (n. 1903)
1988: Luis Walter Alvarez, fizician american (n. 1911)
1989: Kazimierz Deyna, fotbalist polonez (n. 1947)
1995: Adrian Dohotaru, poet și dramaturg român (n. 1939)
1996: Ion Oblemenco, fotbalist și antrenor român (n. 1945)
1997: Zoltán Czibor, fotbalist maghiar (n. 1929)
2008: Sorin Gheorghiu, actor român de teatru și film (n. 1939)
2008: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania (n. 1945)
2011: Alexandru Pesamosca,academician, doctor chirurg, supranumit "ingerul copiilor" (n. 1930)
2017: Zoe Petre, istoric, publicist și om politic român (n. 1940)
2020: Irina Pecernikova, actriță sovietică și rusă (n. 1945)
2022: Phillip Mann, scriitor britanic (n. 1942)

Sărbători

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 1 septembrie

calendarul ortodox: Cuv. Simeon Stâlpnicul și Marta, mama sa (începutul anului bisericesc^[7]^[8]^[9])
calendarul romano-catolic: Sfântul Egidiu
România:
- Ziua informaticienilor militari
- Ziua diplomației române
Libia: Ziua națională - Ziua revoluției - 1969
Uzbekistan: Ziua națională - Ziua Independenței - 1991
Slovacia: Ziua națională - Ziua Constituției - 1992

Note

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

Search