Alegeri generale în România, 1937

Alegerile generale s-au ținut în România pe 20 și 22 decembrie 1937. Au fost ultimele alegeri din România înainte ca Regele Carol al II-lea să dizolve Parlamentul și să instaureze o dictatură regală în februarie. Până la următoarele alegeri sub constituția democratică din 1923, România a trecut peste două dictaturi și o a treia ce a fost consolidată rapid. Au fost, de asemenea, ultimele alegeri în conformitate cu un vot universal pentru bărbați.

Primul tur al alegerilor a fost pentru Adunarea Deputaților, celălalt pentru Senat. În timpul primei runde, au avut loc ciocniri la Orhei și Târgu Mureș, soldate cu moartea a patru persoane și cu 300 de arestări. După vot, comisia electorală a luat observatorii prin surprindere, hotărând ca la alocarea mandatelor prin reprezentarea proporțională, să considere întreaga țară ca o singură circumscripție, în loc de a folosi împărțirea pe circumscripții mai mici, așa cum era obișnuit.

Liberalii lui Gheorghe Tătărescu, care au fost la putere din 1933, au obținut rezultate neașteptat de slabe în sondaje (nereușind să obțină 40% din voturi, care le-ar fi garantat o largă majoritate parlamentară, conform principiului Primei Majoritare). Din moment ce nu au putut forma o alianță cu rivalii lor Partidul Național Țărănesc (PNȚ) sau cu Partidul Totul pentru Țară (aripa politică a organizației Garda de Fier), Regele Carol al II-lea l-a invitat pe poetul Octavian Goga să formeze un guvern, în ciuda faptului că partidul său a terminat al patrulea și a avut o platformă deschis antisemită.