August Batsch

August Batsch
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Jena, Saxa-Weimar[5] Modificați la Wikidata
Decedat (40 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Jena, Saxa-Weimar[6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
chimist
botanist[*]
cadru didactic universitar[*]
micolog[*]
entomolog[*]
filozof
naturalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumicologie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Jena  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Jena  Modificați la Wikidata
OrganizațiiIlluminati  Modificați la Wikidata

August Johann Georg Karl Batsch (n. 28 octombrie 1761, Jena – d. 29 septembrie 1802, Jena) a fost un renumit om de știință, medic, botanist, micolog, scriitor științific, profesor pentru istorie naturală și filozofie german la Universitatea din Jena în secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Batsch.

Biografie

Savantul

Fiul secretarului Georg Laurentius Batsch (1728-1798), secretar de stat în Weimar și al Ernestinei Francke (1734–1802) a vizitat mai întâi școala orășenească, fiind instruit apoi de învățători privați. După ce a arătat o aptitudine pentru științele naturale, și-a început studiile în această materie la Universitatea din Jena (cunoscută sub numele Friedrich von Schiller Universität Jena) în 1772, obținând doctoratul în 1781. Ulterior a mai studiat medicina, promovând în anul 1786. În același an, el a început să predea istorie naturală ca profesor titular la această universitate. Din anul 1787 a predat și medicina. În anul 1790, Batsch a fondat grădina botanică din Jena[8] precum Naturforschende Gesellschaft (Asociația cercetătorilor naturii) tot acolo. În sfârșit, în anul 1792, a devenit și profesor de filozofie. În 1793 el a mai fondat Naturforschende Gesellschaft (Societatea pentru explorarea naturii), a cărei importante colecție a căpătat-o mai târziu Universitatea din Jena.[9]

Batsch: Agaricus pruinatus

Între 1761 și 1802, savantul l-a sfătuit pe marele literat și savant Johann Wolfgang von Goethe privind cercetările lui botanice, având o corespondență intensivă cu marele literat[10]

Într-o scrisoare de răspuns și mulțumire, Goethe a scris pe 22 iunie 1791: „Pentru al doilea volum al Științelor naturale trimis de Dumneavoastră, mult onorate, spun cea mai devotă mulțumire. Această carte mi-a fost cu atât mai binevenită, fiind chiar în prezent tare ocupat cu un important subiect discutat acolo și am fost în stare să-mi iau consiliu în anumite puncte importante. Poate că o să am plăcerea de a vă vedea într-un timp scurt, când voi prezenta și încercările mele pentru evaluarea Dvs. Vă urez să trăiți bine…[11]

Micologul

Deși Batsch a continuat peste tot timpul să găsească, studieze și descrie numeroase noi briofite mușchi și hepatici). ferigi și plante inflorescențe, el a devenit apreciat în mod special ca o autoritate asupra fungilor și ciupercilor, în special. El a descoperit și descris științific aproape 200 de specii noi de fungi, ca de exemplu, Calocera cornea, Clitocybe nebularis, Galerina marginata, sau Tapinella atrotomentosa - doar câțiva din multele soiuri de bureți care sunt încă recunoscute cu epitetele specifice, date acestora de către Batsch.[12]

În afară de studiul ciupercilor, s-a ocupat ca unul dintre puținii contemporani lui Antoine-Laurent de Jussieu, primului sistematician natural semnificativ, cu extinderea sistemului natural. Din păcate, el cunoștea doar plantele native pe care le-a încadrat în 78 familii și 9 clase. Ca el, mulți dintre contemporanii săi au avut o concepție ciudată a relațiilor, cam în maniera unei hărți, ce a inhibat progresul.[9]

Specii denumite de August Batsch (selecție)

Batsch: Agaricus subannulatus
  • Melanthiaceae, familie de plante, Batsch (1797)
  • Primulaceae, familie de plante, Batsch (1797)
  • Testudines, ordin de animale, Batsch (1788)
  • Testudinidae, familie de animale, Batsch (1788)
  • Violaceae, familie de plante, Batsch (1802)
  • Agaricus adiposus Batsch (1786), în prezent Pholiota adiposa P.Kumm. (1871)
  • Agaricus applicatus Batsch (1786), în prezent Resupinatus applicatus Gray (1821)
  • Agaricus atrotomentosus Batsch (1783), în prezent Tapinella atrotomentosa Šutara (1992)
  • Agaricus aurivellus Batsch (1786), Pholiota aurivella P.Kumm. (1871)
  • Agaricus flammans Batsch (1783), în prezent Pholiota flammans P.Kumm. (1871)
  • Agaricus involutus Batsch (1786), în prezent Paxillus involutus Fr. (1838)
  • Agaricus lividorubescens Batsch (1789), în prezent Lactarius uvidus Fr. (1838)
  • Agaricus marginatus Batsch (1789), în prezent Galerina marginata Kühner (1935)
  • Agaricus nebularis Batsch (1789) ), în prezent Clitocybe nebularis P.Kumm. (1871)
  • Agaricus semiglobatus Batsch (1786), în prezent Protostropharia semiglobata Quél.(1872)
  • Clavaria atropurpurea Batsch (1783), în prezent Geoglossum atropurpureum Pers. (1797)
  • Clavaria cornea Batsch (1783), în prezent Calocera cornea Fr. (1827)
  • Cortinarius subpurpurascens (Batsch) J. Kickx f. (1867)
  • Cortinarius subferrugineus Batsch (1789), Fr. (1838)
  • Hydnum suberosum var. aurantiacum Batsch (1789), în prezent Hydnellum aurantiacum P.Karst. (1879)
  • Hygrophorus chrysodon Batsch (1789), Fr. (1838)
  • Galerina marginata (Batsch, 1789) Kühner (1935)
  • Inocybe auricoma (Batsch) Sacc. (1887)
  • Inocybe aurivenia (Batsch) Bres. (1930)
  • Lycoperdon cinereum Batsch (1783), în prezent Physarum cinereum Pers. (1794)
  • Lycoperdon corollinum Batsch (1783), în prezent Geastrum corollinum Hollós (1904)
  • Peziza leporina Batsch (1789), în prezent Otidea leporina Fuckel (1870)
  • Peziza citrina Batsch (1789), în prezent Bisporella citrina Korf & S.E.Carp. (1974)
  • Peziza olla Batsch (1783) ), în prezent Cyathus olla Pers. (1801)
  • Tapinella atrotomentosa (Batsch, 1783) Šutara (1992)
  • Xeromphalina campanella (Batsch, 1783) Kühner & Maire (1953)

Specii denumite în onoarea savantului

  • Hippotion batschii, Keferstein (1870), insectă (Sphingidae)[13]
  • Agaricus batschianus Fr. (1874), ciupercă (Agaricaceae)[14]
  • Agaricus batschii Fr. (1818), azi Agaricus atrocyaneus (Batsch, 1786), ciupercă (Agaricaceae)[14][15]
  • Agaricus batschii Humb. (1793), azi Cortinarius batschii (Humb., 1793) Melot (1995), ciupercă (Cortinariaceae)[14]
  • Boletus batschii J.F.Gmel. (1792), azi Royoporus badius (Pers., 1801) De (1997), ciupercă (Boletaceae) [16]
  • Clitocybe batschiana Raitlh. (1972), ciupercă (Tricholomataceae)[14]
  • Polyporus batschii Pers. (1825), ciupercă (Polyporaceae)[14]
  • Sclerotinia batschiana Zopf (1880), azi Ciboria batschiana (Zopf, 1880) N.F.Buchw. (1947), ciupercă (Sclerotiniaceae)[14]
  • Tricholoma batschii (Gulden, 1969) Mort.Chr. & Noordel. (1999), ciupercă (Tricholomataceae)[17]

Opere

Dissertatio inauguralis botanica, prima pagine
Elenchus fungorum, 1783
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 1, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1783
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 2, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
  • Elenchus Fungorum latine et germanice, vol. 3, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1789, în total (3 volume) cu 42 de plăci colorate[18]
  • Naturgeschichte der Bandwurmgattung überhaupt und ihrer Arten insbesondere, nach den neuern Beobachtungen in einem systematischen Auszuge verfasst, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786
  • Dispositio generum plantarum Jenensium secundum Linnaeum et familias naturales, quam speciminis inauguralis loco extulit, Editura Litteris Hellerianis, Jena 1786
  • Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea I: Allgemeine Einleitung. Kenntniß des Pflanzenkörpers, seiner Theile und seines Lebens. Wissenschaftliche Behandlung des Pflanzenreichs, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1787
  • Versuch einer Anleitung zur Kenntniss und Geschichte der Pflanzen, partea II: Merkwürdige Arten der Gewächse nach ihren Aehnlichkeiten geordnet. Anbau und Benutzung, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1788
  • Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea I: Allgemeine Geschichte der Natur, besonders der Säugthiere, Vögel, Amphibien und Fische, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1788
  • Versuch einer Anleitung, zur Kenntniss und Geschichte der Thiere und Mineralien, partea II: Besondre Geschichte der Insekten, Gewürme und Mineralien, Editura Akademische Buchhandlung, Jena 1789
  • Botanische Bemerkungen, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1791 Observații botanice
  • Tabula affinitatum regni vegetabilis, Editura Landes-Industrie-Comptoir, Weimar 1802 Tabula affinitatum regni vegetabilis

Note

Bibliografie

  • Heinrich Dörfelt, Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie” („Istoria micologiei”), Editura Einhorn – Eduard Dietenberger GmbH, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2
  • Ilse Jahn: „Zur Gründungs- und Entwicklungsgeschichte der Jenaer Botanischen Gärten (von 1586 bis 1864)”, în: „Wissenschaftliche Zeitschrift der Friedrich-Schiller-Universität Jena”, Naturwissenschaftliche Reihe, anul 37, caietul 1, 1988, p. 17–25

Legături externe


🔥 Top keywords: XXX: Return of Xander CagePagina principalăSpecial:CăutareTriplu XFacebookConstantin Corduneanu (luptător)Vin DieselReal Madrid CFRomâniaPaștiFilm de acțiuneYouTubeLiga Campionilor UEFAFurios și iute 7Mustafa Kemal AtatürkConstantin GâlcăZodiacIlie NăstaseCS Corvinul HunedoaraBucureștiMihai EminescuDubai (oraș)István KovácsSocietatea Română de TeleviziuneIranȘtefan cel MareCarol I al RomânieiSpecial:Schimbări recenteDoru-Viorel UrsuSuperbetRepublica MoldovaLista orașelor din RomâniaAl Doilea Război MondialCarlo AncelottiAlegeri prezidențiale în România, 2024Teorema lui PitagoraCategorie:Filme după genuriMasterChef RomâniaXXX