Chestor

Regatul Roman 753 î.Hr. – 509 î.Hr.
Republica Romană 509 î.Hr. – 27 î.Hr.
Imperiul Roman 27 î.Hr. – 476 / 1453 d.Hr. Principatul Dominatul Imperiul de Apus   Imperiul de Răsărit
Magistrați obișnuiți
Consul Pretor Chestor Promagistrat	Edil Tribun Cenzor Guvernator
Magistrați extraordinari
Dictator Magister Equitum	Triumviri Decemviri
Oficii și titluri onorifice
Pontifex Maximus Legatus Dux Officium Praefectus Vicarius Vigintisexviri	Magister Militum Imperator Princeps senatus Împărat August Cezar Tetrarh
Politică și legislație
Adunările romane Senatul roman Imperium	Legea romană Cursus honorum Colegialitate
modifică

Chestorul (/ˈkwiːstər/ KWEE-stər, (pronunțat în latină [ˈkʷae̯stɔr]) "investigator")^[1] a fost un oficial public în Roma Antică. Poziția a îndeplinit funcții diferite în funcție de perioadă. În Regatul Roman, quaestores parricidii (chestori cu puteri judiciare) au fost numiți de rege pentru a cerceta și a investiga crime. În Republica Romană, chestorii (Lat. quaestores) au fost aleși funcționari care au supravegheat tezaurul de stat și au efectuat audituri. A fost cea mai mică poziție în clasamentul cursus honorum (scara onorurilor). Totuși, acest lucru înseamnă că în mediul politic al Romei, era destul de comun ca mulți politicieni aspiranți să ia poziția de chestor ca trecere timpurie pe scara politică. În Imperiul Roman, poziția, care a fost inițial înlocuită de praefectus (prefect), a reapărut în timpul imperiului târziu ca quaestor intra Palatium, poziție desemnată de împărat să conducă consiliul imperial și să răspundă petiționarilor.^[2]