Guvernul României

Cabinetul actual

Guvernul actual este condus de Marcel Ciolacu (PSD) începând cu data de 15 iunie 2023. Rotativa guvernamentală PNL-PSD a convenit, încă de anul trecut, ca liderul PSD să preia mandatul de premier de la jumătatea anului 2023 până în 2024, la alegeri.

Predecesorul său, Nicolae Ciucă (PNL), a primit, la data de 25 noiembrie 2021, votul de încredere al parlamentului, înlocuind astfel guvernul interimar condus de Florin Cîțu (PNL). Guvernul actual constă în 20 de ministere și trei portofolii suplimentare, de prim-ministru și 2 de viceprim-ministru, cabinet crescut cu 2 ministere în raport cu guvernul precedent.

Numire

Numirea guvernului se face de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de către parlament. Nominalizarea candidatului pentru postul de premier se face de către președinte după consultări cu partidele politice ori coaliția care deține majoritatea în parlament. După nominalizarea acestuia, candidatul trebuie să propună un program de guvernare și o listă completă de propuneri pentru posturile ministeriale într-un termen de 10 zile. Acest termen nu este o dată limită strictă, deși reprezintă perioada optimă pentru înființarea unui guvern legal competent. Expirarea acestui interval îi poate acorda Președintelui dreptul de a-și revoca propunerea, deși acest lucru nu e obligatoriu.^[1]

Odată aceste sarcini îndeplinite premierul desemnat solicită Parlamentului, în ședință comună, votul de încredere. După consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări.^[2]

Când Parlamentul își acordă votul de încredere, programul de guvernare devine oficial, membrii își încep mandatul conform legii după depunerea jurământului de loialitate față de țară.^[3]

Programul de guvernare

Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.^[4] Programul de guvernare este un document politico-administrativ, care stabilește principiile, orientările și pașii necesari pe care Guvernul intenționează să îi pună în aplicare în timpul mandatului său, în toate domeniile de activitate. Pentru a atinge obiectivele prevăzute în programul de guvernare, Guvernul român îndeplinește funcțiile de consolidare, reglare, administrare, reprezentând și exercitând autoritatea statală.

Strategii, politici, programe

Guvernul aprobă strategii, politici și programe administrative, reprezentând modalități de îndeplinire a Programului de guvernare precum și modalități de realizare a funcțiilor instituției, ca autoritate publică a puterii executive, cu rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale.^[4]

Rol

Rolul Guvernului este reglementat de Constituție și de legi relevante. Guvernul „exercită conducerea generală a administrației publice”^[5], elaborează strategii pentru a implementa platforma guvernamentală, exercită inițiativa legislativă, negociază tratate internaționale,^[6] reprezintă statul român atât intern cât și extern, numește prefecții^[7] și prezintă informații și documente Camerelor Parlamentului, la cerere.^[8]

Relația cu Parlamentul

Parlamentul României reprezintă singura instituție a statului român care exercită control asupra Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări, interpelări și comisii de anchetă parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului. Camerele Parlamentului (Camera Deputaților sau Senatul) pot depune moțiuni simple față de activitatea guvernului sub forma unor interpelări^[9] și inclusiv moțiuni de cenzură, cu rol de retragere a votului de încredere acordat guvernului.^[10]

Printr-o lege specială de abilitare, Guvernul poate emite ordonanțe, care au aceeași putere legală ca legile obișnuite. Ordonanțe sunt o formă de delegare legislativă, și pot necesita aprobarea în Parlament dacă legea de abilitare prevede acest lucru. În situații extraordinare, în care reglementarea nu poate fi amânată, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, care nu necesită legi de abilitare, ci trebuie să fie supuse aprobării în Parlament înainte de intrarea în vigoare.^[11]

Guvernul primește cu cinci zile înainte de promulgare oricare lege a Parlamentului. Pe baza acesteia, Guvernul poate sesiza Curtea Constituțională, cu scopul de a întoarce legea spre dezbaterea Parlamentului.^[12]

Constituția stabilește pozițiile de Prim-ministru al României și cea de Ministru. Alte funcții din cadrul aparatului executiv sunt stabilite prin legi organice. Aceste legi permit existența unor funcții ca vicepremier, ministru de stat și ministru-delegat cu însărcinări speciale.^[13] „Ministrul de stat” este o poziție superioară, care coordonează activitatea ministerelor aflate în subordinarea Prim-ministrului.^[14]

Prim-ministrul este liderul Guvernului și îi coordonează activitatea. Biroul prim-ministrului constă în cabinetul Prim-ministrului, format la rândul lui din secretari de stat și consilieri de stat.

Aparatul de lucru al Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente și alte asemenea structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.^[15]

Cancelaria Prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de șeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului. În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari de stat și consilieri de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[16]

Secretariatul General al Guvernului

Instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar general cu rang de ministru, ajutat de un secretar general adjunct cu rang de secretar de stat, precum și, după caz, de unul sau mai mulți secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului. Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum și pentru instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea sau coordonarea Guvernului, a prim-ministrului și a Secretariatului General al Guvernului.^[16]

Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator terțiar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[16]

Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, care are calitatea de ordonator secundar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.^[16]

Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF

Structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un șef cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului pe o perioadă de 5 ani, ordonator terțiar de credite. Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Lupta Antifraudă - OLAF și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având atribuția de control al obținerii, derulării sau utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente.^[16]

Corpul de control al prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul de control al prim-ministrului controlează și urmărește activitatea ministerelor și serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituțiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale și instituțiilor financiar-bancare cu capital majoritar său integral de stat.^[16]

Corpul de control al prim-ministrului controlează activitatea instituțiilor publice subordonate autorităților administrației publice locale, cu respectarea dispozițiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.^[16]

Departamentul pentru Relații Interetnice

Structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului și în coordonarea secretarului general al Guvernului, condusă de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.^[16]

Ministere

Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora.^[17] Guvernul României este format din 20 de ministere,^[18] un prim-ministru și doi viceprim-miniștri.^[19]

Prefecturi

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. În această calitate prefectul răspunde de aplicarea politicii Guvernului în unitățile administrativ-teritoriale, având obligația de a asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.^[20]

Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și exercită controlul asupra legalității actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului județean și ale președintelui consiliului județean.^[20]

Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București.^[20]

Instituții subordonate

Acestea sunt organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror înființare și/sau funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.^[16]

Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de primul-ministru. Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, pentru a dezbate problemele politicii interne și externe sau aspecte de conducere generală a administrației publice.^[21] Agenda de lucru a ședinței Guvernului cuprinde:

• proiecte de acte normative (proiecte de lege, proiecte de ordonanțe și de hotărâri)
• rapoarte
• note, note-mandat
• memorandumuri
• puncte de vedere
• informări și alte documente, în funcție de necesități și de solicitări

Agenda de lucru a Guvernului este structurată în două părți și poate conține și liste suplimentare, cu aprobarea prim-ministrului.^[21]

Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe (simple și de urgență). Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.^[21]

Circuitul decizional

Circuitul procesului decizional al proiectelor de documente de politici publice și al proiectelor de acte normative este structurat în două etape:^[21]

1. reuniunea pregătitoare a ședinței Guvernului, care asigură coordonarea procesului de elaborare, consultare și avizare pentru documentele de politici publice și acte normative la nivel interministerial;
2. ședința Guvernului, care marchează încheierea procesului decizional, prin adoptarea/aprobarea sau respingerea acestor proiecte.

Autoreglare

Legea avertizorului public (nr. 571 din 2004) permite oricărui angajat de la stat să reclame ilegalitățile comise în cadrul instituției respective și îi asigură protecția.^[22]

Această cronologie conține toți prim-miniștrii (fie în puteri depline, fie interimari) care au activat în perioada postcomunistă (mai precis de la data de 26 decembrie 1989 și până în prezent).

• Cancelaria Prim-Ministrului
• Secretariatul General al Guvernului

• Bădescu, M., Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, Editura Hamangiu, 2023.

• Site web oficial Arhivat în 23 septembrie 2020, la Wayback Machine.
• Lista Guvernului României Arhivat în 20 noiembrie 2015, la Wayback Machine., cdep.ro