Hideko Takamine

Takamine s-a născut în Hakodate, Hokkaidō în 1924. Primul ei rol a fost în filmul Mama (Haha) din 1929 al companiei Shochiku, care i-a adus o popularitate imensă ca actor copil. Curând a fost considerată o Shirley Temple a Japoniei.

După ce s-a mutat în 1937 la studioul Toho, rolurile sale dramatice din filmele Tsuzurikata kyōshitsu și Uma ale lui Kajirō Yamamoto i-au consolidat faima de stea de cinema.^[7] Unele dintre filmele în care a apărut în anii 1930 și 1940 s-au pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când arhivele de film ale Japoniei au fost avariate în urma bombardamentelor și incendiilor.

În 1950 a făcut o mișcare ce a fost considerată la acea vreme a fi foarte îndrăzneață, părăsind studioul Shin Toho și devenind o actriță liber-profesionistă foarte căutată. Filmele sale realizate sub îndrumarea regizorilor Keisuke Kinoshita și Mikio Naruse din anii 1950 și de la începutul anilor 1960 au transformat-o într-o vedetă a Japoniei. Interpretarea unei profesoare conștiincioase dintr-un oraș mic care observă viața elevilor ei de-a lungul mai multor zeci de ani în filmul The Twenty-four Eyes (1954) al lui Kinoshita este considerat a sta la baza succesului extraordinar și al popularității îndelungate ale filmului în Japonia. O altă interpretare puternică a fost în rolul fiicei fermierului din filmul Immortal Love (1961).

Takamine a fost favorizată în special de regizorul Mikio Naruse, care a distribuit-o într-o duzină de filme ale sale și i-a oferit roluri de femei muncitoare cu o voință puternică, care luptau cu sărăcia sau și erau constrânse să ducă o existență supusă într-o familie de tip tradițional. Printre acestea se numără rolul eroinei cu o poveste tragică de dragoste din Floating Clouds (1955) și al unei angajate în vârstă a unui bar din Ginza, disperată să scape de situația ei, din When a Woman Ascends the Stairs (1960).

Ea s-a căsătorit cu scenaristul-regizor Zenzo Matsuyama în 1955, dar a stabilit un precedent, alegând să nu renunțe la cariera de actriță. A jucat în multe filme memorabile în anii 1960 și s-a retras din cariera de actriță în 1979. După ce s-a retras din activitatea de actriță a publicat o autobiografie și mai multe volume de eseuri.^[8]

Hideko Takamine a murit de cancer pulmonar la 28 decembrie 2010, la vârsta de 86 de ani.^[7]

• 1929: La Mère (母, Haha^?), regizat de Hōtei Nomura
• 1931: Le Chœur de Tokyo (東京の合唱, Tōkyō no kōrasu^?), regizat de Yasujirō Ozu
• 1933: Joue contre joue (頬を寄すれば, Hoho o yosureba^?), regizat de Yasujirō Ozu
• 1936: Le Nouveau Chemin : Akemi (新道前篇, Shindo: Zempen Akemi no maki^?), regizat de Heinosuke Gosho
• 1936: Le Nouveau Chemin : Ryota (新道後篇, Shindo: Kohen Ryota no maki^?), regizat de Heinosuke Gosho
• 1937: La Chanson du panier à fleur (花籠の歌, Hana-kago no uta^?), regizat de Heinosuke Gosho - Hamako
• 1938: Le Cours de rédaction (綴方教室, Tsudzurikata kyōshitsu^?), regizat de Kajirō Yamamoto
• 1941: Hideko, receveuse d'autobus (秀子の車掌さん, Hideko no shashō-san^?), regizat de Mikio Naruse
• 1941: Cheval (馬, Uma^?), regizat de Kajirō Yamamoto - Ine Onoda^[9]
• 1943: La Guerre de l'opium (阿片戦争／阿片戰争, Ahen sensō^?), regizat de Masahiro Makino
• 1946: Les Descendants de Taro Urashima (浦島太郎の後裔, Urashima Tarō no keiō^?), regizat de Mikio Naruse
• 1946: Ceux qui bâtissent l'avenir (明日を作る人々, Asu o tsukuru hitobito^?), regizat de Akira Kurosawa, Hideo Sekigawa și Kajirō Yamamoto
• 1946: Une femme gaie (陽気な女, Yōkina onna^?), regizat de Kiyoshi Saeki
• 1947: L'Ogre d'Ōedo (大江戸の鬼, Ōedo no oni^?), regizat de Ryō Hagiwara
• 1947: O amour, avec les étoiles (愛よ星と共に, Ai yo hoshi to tomo ni^?), regizat de Yutaka Abe
• 1947: L'Invitation au bonheur (幸福への招待, Kōfuku e no shōtai^?), regizat de Yasuki Chiba
• 1949: Tokyo Folies (銀座カンカン娘, Ginza kankan musume^?), regizat de Kōji Shima
• 1950: Les Sœurs Munakata (宗方姉妹, Munekata kyōdai^?), regizat de Yasujirō Ozu
• 1950: Bruine de neige (細雪, Sasame yuki^?), regizat de Yutaka Abe
• 1951: Carmen revient au pays (カルメン故郷に帰る, Karumen kokyō ni kaeru^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1952: L'Éclair (稲妻, Inazuma^?), regizat de Mikio Naruse
• 1953: Là d'où l'on voit les cheminées (煙突の見える場所, Entotsu no mieru basho^?), regizat de Heinosuke Gosho
• 1953: Les Oies sauvages (雁, Gan^?), regizat de Shirō Toyoda
• 1954: Quelque part sous le ciel immense (この広い空のどこかに, Kono hiroi sora no dokoka ni^?), regizat de Masaki Kobayashi
• 1954: Vingt-quatre prunelles (二十四の瞳, Nijūshi no hitomi^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1955: Nuages flottants (浮雲, Ukigumo^?), regizat de Mikio Naruse
• 1956: Le Cœur d'une épouse (妻の心, Tsuma no kokoro^?), regizat de Mikio Naruse^[10]
• 1956: Au gré du courant (流れる, Nagareru^?), regizat de Mikio Naruse
• 1957: Au fil des ans dans la joie et la peine (喜びも悲しみも幾歳月, Yorokobi mo kanashami mo ikutoshitsuki^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1957: Une femme indomptée (あらくれ, Arakure^?), regizat de Mikio Naruse
• 1958: Omul cu ricșa (無法松の一生, Muhōmatsu no isshō^?), regizat de Hiroshi Inagaki - Yoshiko, văduva căpitanului Yoshioka^[11]
• 1960: Filles, épouses et une mère (娘・妻・母, Musume tsuma haha^?), regizat de Mikio Naruse
• 1960: Quand une femme monte l'escalier (女が階段を上る時, Onna ga kaidan wo agaru toki^?), regizat de Mikio Naruse
• 1960: La Rivière Fuefuki (笛吹川, Fuefukigawa^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1961: Un amour éternel (永遠の人, Eien no hito^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1961: Le Bonheur est en nous (名もなく貧しく美しく, Na mo naku mazushiku utsukushiku^?), regizat de Zenzō Matsuyama
• 1962: Tous les deux au fil des saisons (二人で歩いた幾春秋, Futari de aruita ikushunjū^?), regizat de Keisuke Kinoshita
• 1962: La Place de la femme (女の座, Onna no za^?), regizat de Mikio Naruse
• 1962: Chronique de mon vagabondage (放浪記, Hōrōki^?), regizat de Mikio Naruse
• 1963: L'Histoire de la femme (女の歴史, Onna no rekishi^?), regizat de Mikio Naruse
• 1964: Tourments (乱れる, Midareru^?), regizat de Mikio Naruse
• 1966: Délit de fuite (ひき逃げ, Hikinige^?), regizat de Mikio Naruse
• 1967: La Femme du docteur Hanaoka (華岡青洲の妻, Hanaoka Seishū no tsuma^?), regizat de Yasuzō Masumura - Otsugi
• 1973: L'Extatique (恍惚の人, Kōkotsu no hito^?), regizat de Shirō Toyoda

• 1954: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță pentru interpretările ei din Onno no Sono, Kono hiroi sora no dokoka ni și Twenty-Four Eyes^[12]
• 1954: Premiul Panglica Albastră pentru cea mai bună actriță pentru interpretările ei din Twenty-Four Eyes, Onno no Sono și Kono hiroi sora no dokoka ni^[13]
• 1955: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță pentru interpretarea ei din Floating Clouds^[12]
• 1955: Premiul Kinema Junpo pentru cea mai bună actriță pentru interpretarea ei din Floating Clouds^[14]
• 1957: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță pentru interpretările ei din Times of Joy and Sorrow și Untamed^[15]
• 1961: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță pentru interpretările ei din Happiness of Us Alone și Immortal Love^[15]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hideko Takamine

• Eiga Stars IV :: Hideko Takamine Eiga Stars: Portrete ale divelor japoneze din anii 1950
• University of Waterloo, Spring 1994, Profil KINEMA
• San Francisco Chronicle, „Director Mikio Naruse retrospective takes insightful plunge into a postwar Japan in flux”, 28 decembrie 2005.
• Hideko Takamine la Internet Movie Database
• Hideko Takamine pe Japanese Movie Database
• Anunț funerar, Hideko Takamine, Lauded Japanese Actress, Dies at 86 în ziarul The New York Times