Ion Pas
Ion Pas | |
Politicianul Ion Pas | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Calman Schritter |
Născut | 6 octombrie 1895 București, România |
Decedat | 20 mai 1974, (79 de ani) București, Republica Socialistă România |
Părinți | Marin Pascu și Maria Ispas |
Căsătorit cu | Sarina Cassvan |
Cetățenie | România |
Ocupație | traducător politician |
Limbi vorbite | limba română |
Director al Teatrului Național din București | |
Ministrul Artelor | |
În funcție 29 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947 | |
Prim-loctiitor al ministrului Culturii | |
În funcție 1955 – 1958 | |
Presedintele Comitetului Radiodifuziunii | |
În funcție 1958 – 1965 | |
Președintele Sindicatului Ziariștilor | |
Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor | |
Membru al CC al PMR | |
Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
Partid politic | Partidul Comunist din România |
Profesie | romancier, traducător, politician comunist |
Modifică date / text |
Ion Pas (n. Calman Schritter[1], 6 octombrie 1895, București – d. 20 mai 1974, București) a fost un romancier, traducător, precum și un comunist român.
Biografie
Fiul uni mic meșteșugar, Ion Pas a absolvit doar școala primară și a lucrat ca ucenic de zidar, culegător și legător de cărți. A debutat în 1910 cu schița Barbu în revista „Dumineca”. Debutul editorial a avut loc în 1912 cu volumul Din lumea celor obidiți. Din 1913 a fost redactor la revista Din lumea copiilor și a tinerimii.
În anul 1945 a fost primit ca membru în Societatea Scriitorilor Români.[2]
La a treia Conferință pe țară a Societății Scriitorilor Români, în 1965, a fost ales președinte executiv.[3]
A condus ziarul "Gazeta".[4]
În 1948 a devenit membru a PCR. A fost membru al CC al PMR, ministru al artelor în Guvernul Petru Groza (2) (29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947), președinte al Radiodifuziunii.
În mai 1961 a fost decorat cu Medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
Decorații
- Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[5]
- titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
- medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
Scrieri proprii (selecție)
- Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, 1922 (republicat ulterior sub titlul Nicușor. Întâmplări din viața unui copil cuminte)
- Familia Chiț-Chiț. În seara de Crăciun. Noaptea Învierii, teatru pentru copii, 1930
- Veșnicul învins, roman, 1931
- Păsărică, draga mea..., 1932
- Familia Chiț-Chiț, 1938
- Istorioare alese, fără anul apariției
- Simple întâmplări, schițe, 1943
- Va veni o zi..., Editura Tineretului, 1954
- Zilele vieții tale (2 vol.), Editura de stat pt. literatură și artă, 1955
- Lanțuri (2 vol.), Editura pentru Literatură, 1961
- Carte despre oameni, locuri, întâmplări, Editura pentru Literatură, 1961
- Întâmplări cu Bălcescu, Editura Tineretului, 1963
- Carte despre vremuri multe, Editura pentru Literatură, 1963
- Carte despre drumuri lungi, Editura pentru Literatură, 1965
- Trecut întunecat, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957
Traduceri (selecție)
- Notre-Dame de Paris de Victor Hugo
- Castelul din Carpați de Jules Verne (Ed. Cugetarea, 1929)
- Spovedania unui învins de Panait Istrati (Ed. Cugetarea, 1930) - traducere sub pseudonimul P. Ioanid a scrierii Confession pour vaincus. Après 16 mois dans l'URSS, apărută în 1929 la Editura Rieder din Paris
- Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski (Ed. „Cugetarea" - Georgescu-Delafras, 1933)
- Cinci săptămâni în balon de Jules Verne (Ed. Cugetarea, circa 1940), 128 pag.
Note
Bibliografie
- Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, M-Z, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 303–304