Jules-Élie Delaunay

S-a născut la Nantes, în departamentul Loire-Atlantique din Franța. Delaunay a studiat sub îndrumarea lui Flandrin, iar la École des Beaux Arts din Paris sub îndrumarea lui Lamothe^⁠(d). A lucrat în maniera clasicistă a lui Ingres până când, după ce a câștigat Prix de Rome, a plecat în Italia; în 1856 și a abandonat idealul perfecțiunii rafaelesciene pentru sinceritatea și severitatea quattrocentiștilor.^[10]

După întoarcerea sa de la Roma, i s-au încredințat multe comenzi importante pentru picturi decorative, precum frescele din biserica Sfântul Nicolae din Nantes; cele trei panouri ale lui Apollo, Orpheus și Amphion la Opera din Paris; și douăsprezece tablouri pentru sala mare a consiliului de stat din Palais Royal.^[10]

Scenele din viața Sfintei Genoveva^⁠(d), pe care le-a proiectat pentru Panthéon, au rămas neterminate la moartea sa. Muzeul d'Orsay are faimoasa sa pictură Ciuma din Roma (prezentată la Salonul din 1869) și o figură nudă a Dianei; iar Muzeul din Nantes, Lecția de flaut.^[10]

În ultimul deceniu al vieții, a obținut o mare popularitate ca portretist. Printre subiecții săi s-au numărat „Mama” sa și „Mademoiselle Toulmouche”.^[11]

A primit o medalie clasa întâi la Expoziția de la Paris din 1878 și medalia de onoare în 1889. În 1878 a devenit ofițer al Legiunii de Onoare, iar în anul următor a fost numit membru al Institutului.^[11] Jules-Élie Delaunay a murit la Paris în 1891.

• Materiale media legate de Jules-Élie Delaunay la Wikimedia Commons