Lovitura de stat din Guineea din 2021
| Lovitura de stat din Guineea din 2021 | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
 Scene de bucurie la Conakry după anunțarea loviturii de stat (5 septembrie 2021) | |||||||
| Informații generale | |||||||
| |||||||
| Beligeranți | |||||||
 Guvernul Guineei | Comitetul Național pentru Unitate și Dezvoltare | ||||||
| Conducători | |||||||
| Alpha Condé | Mamady Doumbouya | ||||||
Modifică date / text  | |||||||
Lovitura de stat din Guineea din 2021 a avut loc la 5 septembrie 2021, când o unitate de elită a armatei guineene - Groupement des forces Spéciales (GFS) - a ocupat palatul prezidențial și l-a capturat pe președintele Alpha Condé.
Autorii loviturii de stat, conduși de colonelul Mamady Doumbouya, au anunțat suspendarea Constituției, dizolvarea guvernului și a instituțiilor și închiderea frontierelor. O juntă militară a preluat puterea sub numele de Comitetul Național pentru Unitate și Dezvoltare (CNUD).
Context
_(cropped).jpg)
La putere din 2010, Alpha Condé a fost contestat de la realegerea sa în 2020 pentru un al treilea mandat, după ce a modificat Constituția prin referendum pentru a elimina, printre altele, limita celor două mandate.[1]
El a încercat să reformeze armata și să creeze unități speciale și de elită precum GFS. A numit în fruntea acestor unități apropiați precum Mamady Doumbouya.
Din ianuarie 2021, mai mulți adversari au fost închiși: Mamady Condé a fost arestat, în timp ce Mamadou Oury Barry a murit în închisoare.[2] Cu o lună înainte de încercarea loviturii de stat, creșterea prețului benzinei a provocat tensiuni în cadrul opoziției.[3] Mai multe creșteri ale prețurilor pentru produsele de zi cu zi au dat naștere unor agitații, cum ar fi creșterea prețurilor la pâine, asupra căreia Alpha Condé a revenit în cele din urmă.[4]
Derularea evenimentelor
La 5 septembrie 2021, în jurul orei 8 a.m. (ora locală), s-au auzit focuri de armă în Conakry, lângă palatul prezidențial. Locuitorii au raportat că mulți soldați le-au ordonat să se întoarcă la casele lor și să rămână acolo.[5] Ministerul Apărării Naționale a susținut că a respins atacul.[6]
Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, puciștii - soldați care fac parte din Groupement des forces Spéciales, condus de colonelul Mamady Doumbouya - au anunțat capturarea președintelui Republicii Alpha Condé și suspendarea Constituției, dizolvarea guvernului și a instituțiilor, închiderea frontierelor și crearea unui „Comitetul Național pentru Unitate și Dezvoltare” care să conducă țara.[7] La RTG, aceștia au făcut apel către restul armatei „la unitate” și „să rămână în cazarmă”.[8]
La scurt timp după ora 14, puciștii s-au adresat populației pe postul public de televiziune RTG.
În seara zilei de 5 septembrie, anunțul loviturii de stat a condus la scene de jubilare în capitala Conakry și în provincii, o parte a populației din Guinea „a ieșit în masă în stradă”, aplaudând în special trecerea vehiculelor blindate militare.[9][10][11]
La știrile de la televiziune, junta a anunțat înființarea unei ore de stingere „de la ora 20 pe întreg teritoriul național”, închiderea frontierelor terestre și aeriene pentru „cel puțin o săptămână”, înlocuirea membrilor guvernului de către secretarii generali ai fiecărui minister, cel al prefecților, subprefecților și guvernatorilor regionali de către soldați. Miniștrii demiși și președinții instituțiilor au fost chemați la o ședință a doua zi, altfel ar fi fost considerați „ca fiind împotriva CNUD”.[12]
La 8 septembrie 2021, Guineea este suspendată de la procedurile ECOWAS de către șefii de stat ai ECOWAS întruniți într-un summit extraordinar virtual.[13]
La 1 octombrie 2021, Mamady Doumbouya a fost învestit în funcția de președinte interimar.[14]
Reacții
Organizații internaționale
ONU: Într-un tweet, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, „condamnă în cei mai puternici termeni răsturnarea guvernului cu forța armelor” și „solicită eliberarea imediată a președintelui Alpha Condé”.[15]- CEDEAO: Președintele Comunității Economice a Statelor Africii de Vest, Nana Akufo-Addo, și-a exprimat îngrijorarea și a condamnat „cu cea mai mare fermitate această tentativă de lovitură de stat”. El a cerut revenirea la ordinea constituțională și a solicitat eliberarea președintelui Condé.[16]
Uniunea Africană: Președintele Uniunii Africane, Félix Tshisekedi, și președintele comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki, au condamnat orice preluare a puterii prin forță și au solicitat eliberarea imediată a președintelui Alpha Condé.[17] La 10 septembrie 2021, Uniunea Africană a suspendat calitatea de membru a Guineei ca răspuns la lovitura de stat.[18]
Uniunea Europeană: Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, „condamnă preluarea puterii cu forța în Guineea” și „solicită eliberarea președintelui Alpha Condé”.[19]
State
Belgia: Sophie Wilmès, ministrul afacerilor externe, a condamnat preluarea militară și a cerut eliberarea celor reținuți și revenirea la ordinea constituțională și la statul de drept.[20]
Bulgaria: Într-un tweet, Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a condamnat lovitura militară și a cerut eliberarea președintelui Guineei.[21]
Burundi: Președintele Burundiului Évariste Ndayishimiye „condamnă cu tărie lovitura de stat” și „face apel la calm și la revenirea la ordinea constituțională”.[16]
China: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Chinez, Wang Wenbin, a condamnat lovitura de stat și a solicitat eliberarea lui Alpha Condé. El a făcut apel la toate părțile la calm, reținere și să acționeze în interesul fundamental al poporului guineean.[22]
Franța: Ministerul francez de Externe „condamnă încercarea de a prelua puterea cu forța” și solicită „eliberarea imediată și necondiționată a președintelui Condé”.[23]
Gambia: Într-o declarație a ministrului afacerilor externe, Mamadou Tangara, în conformitate cu principiile Uniunii Africane și ale ECOWAS, a condamnat preluarea militară, a cerut revenirea la ordinea constituțională, a cerut eliberarea liderilor civili și menținerea statului de drept.[24]
Germania: Un purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Externe a „condamnat cu tărie încercarea de preluare a puterii prin violență armată” și s-a alăturat ECOWAS și Uniunii Africane în cererile sale de a-l elibera necondiționat pe Condé și pe alți deținuți și de a reveni la ordinea constituțională.[25]
Liberia: George Weah, președintele Liberiei, a cerut eliberarea imediată a lui Alpha Condé și a cerut noilor lideri militari ai Guineei să „adere la principiile guvernării civile și democrației”.[26]
Luxemburg: Ministerul Afacerilor Externe din Luxemburg a condamnat lovitura de stat și a cerut eliberarea lui Alpha Condé și restabilirea ordinii constituționale.[27]
Mexic: Ministerul de externe al Mexicului condamnă ferm încercarea de lovitură de stat și solicită eliberarea imediată a președintelui Condé.[28]
Nigeria: Ministerul nigerian al afacerilor externe a declarat că „aparenta lovitură de stat” a Guineei a încălcat regulile ECOWAS și a îndemnat țara să revină la ordinea constituțională.[16][29]
Qatar: Ministerul de Externe al Qatarului condamnă lovitura de stat și solicită tuturor părților să evite escaladarea conflictului, să exercite înțelepciune și să continue dialogul pentru rezolvarea crizei.[30]
Spania: Guvernul Spaniei a condamnat preluarea militară și a cerut restabilirea ordinii constituționale și a instituțiilor democratice din Guineea.[31]
Statele Unite ale Americii: Departamentul de Stat al SUA condamnă „evenimentele care au avut loc la Conakry”.[23]
Turcia: Ministerul de Externe al Turciei condamnă „tentativa de lovitură de stat din Guineea și reținerea președintelui Alpha Condé”, subliniază „așteptarea puternică a restabilirii rapide a ordinii constituționale în Republica prietenă și fraternă a Guineei” și solicită „eliberarea imediată a președintelui Alpha Condé”.[32]
