Calea ferată București–Pitești–Craiova

București - Pitești - Craiova
Magistrala:	CFR - 101
Lungime:	250,1 km
Ecartament:	1.435 mm
Legendă 0,0 București Nord Gr. A 0,7 București Nord Gr. B 2,2 București Basarab h. 3,6 Carpați h. 5,5 Pajura Hm. 5,6 București Triaj hc. 7,6 Depoul Buc. Triaj h. 9,4 Chitila Magistrala CFR 1000 către Ploiești 11,9 Ram. Săbăreni 14,6 Săbăreni 23,1 Ciocănești Hm. 30,1 Bâldana hc. 35,9 Ghergani Hm. 41,4 Conțești h. 43,6 Boteni hc. 48,0 Titu Calea ferată 104 către Târgoviște 49,6 R.1 Titu 53,4 Fusea Hm. 58,5 Mătăsaru Hm. 63,8 Cojocaru hc. 66,0 Găești Sud h. 69,8 Găești 78,1 Pătroaia Hm. 86,1 Leordeni Argeș 92,1 Călinești Hm. 97,8 Canton 97+770 100,2 Golești Calea ferată 105 către Câmpulung 103,4 Ram. Golești 107,0 109,0 Km. 107+000 h.⁄Km. 109+000 h. 108,0 Pitești Calea ferată 106 către Curtea de Argeș 112,5 Bradu de Sus către Bradu Rafinărie 117,7 Pârvu Hm. 122,1 Pârvu h. 125,4 Suseni h. 129,8 Costești Calea ferată Roșiori de Vede-Costești (107) către Roșiorii de Vede 137,7 Fâlfani Hm. 145,7 Stolnici Hm. 150,4 Hârsești Hm. 155,5 Corbu 161,5 Sinești Hm. 167,6 Potcoava 175,2 Bâlteni Olt Hm. 181,2 Recea Hm. 189,0 Slatina 194,3 Milcov Hm. 198,9 Slătioara Hm. 202,0 Criva h. Calea ferată 201 către Râmnicu Vâlcea 206,0 Piatra Olt Calea ferată 107 către Corabia 214,9 Brăneț h. 217,0 Canton 217 h. 218,9 Balș 222,7 Spineni h. 228,4 Robănești Hm. 232,7 Toporaș h. 235,0 Pielești Hm. 241,8 Cârcea h. 246,5 Plaiu Vulcănești Hm. Magistrala CFR 100 către București 248,4 Bordei hc. 250,1 Craiova

Calea ferată București-Pitești-Craiova este o cale ferată principală în România, construită la scurt timp după calea ferată București Filaret - Giurgiu.

Este așadar a doua cale ferată din Țara Românească, fiind inaugurată pe segmentul București - Pitești la 13 septembrie 1872, fiind parte din tronsonul mai larg Pitești - București - Galați - Roman. Restul de tronson Pitești - Craiova - Vârciorova fiind inaugurat aproape șase ani mai târziu pe 9 mai 1878.

Este o cale ferată neelectrificată, dublată doar pe tronsonul Golești - Chitila. Are o importanță economică și strategică încă de la începuturile ei.

Astăzi nu mai face parte din cele 9 magistrale CFR, însă este așteptat un potențial mai mare în anii următori, fiind propusă pentru reabilitare în cadrul programului de investiții 2021-2027 pentru coridorul feroviar paneuropean TEN-T Comprehensive (global) la pachet cu linia de cale ferată Vâlcele - Bujoreni Vâlcea, abandonată încă din anii 1990 din lipsa fondurilor pentru a menține stabilitatea solului din podișul Cotmeana, în 2004 fiind ridicate șinele și traversele pentru a nu se produce mai multe pagube, totuși acestea au fost folosite mai departe la alte lucrări de infrastructură.