Parlamentul Republicii Moldova

Primele alegeri parlamentare din Moldova moderne au avut loc în aprilie 1990. Apoi a rămas Consiliul Suprem al RSS Moldovenească, care la 23 mai 1991 a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. 83% dintre deputați au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Unii dintre ei făceau parte din Frontul Popular. Toți membrii Frontului Popular au avut 25% din mandate.

Următoarele alegeri au avut loc pe 22 martie 1998. PCRM le-a câștigat cu 40 de locuri.

După alegerile anticipate din 25 februarie 2001, locurile în parlament au fost distribuite după cum urmează: PCRM – 71 mandate, blocul preelectoral „Alianța Braghiș” – 19 mandate, PPCD – 11 mandate. Eugenia Ostapciuc a devenit președinte al parlamentului.

La 6 martie 2005 au avut loc următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova. În campania electorală au fost implicați 23 de candidați: 2 blocuri electorale, 9 partide sau mișcări socio-politice și 12 candidați independenți. Pentru prima dată, a fost stabilită o calificare electorală de 6% pentru partidele politice, 9% pentru un bloc electoral format din două formațiuni și 12% pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe formațiuni. Pentru candidații independenți, calificarea electorală a rămas la 3%. La vot au participat 64,84% din alegătorii incluși în listele electorale. PCRM a câștigat 45,98% din voturi (56 de locuri), blocul Moldova Democrată – 28,53% (34 mandate), CDPP – 9,07% (11 locuri).

Următoarele alegeri au avut loc la 5 aprilie 2009. PCRM le-a câștigat, primind 49,48% din voturi și 60 de locuri. De asemenea, trei formațiuni de opoziție au fost alese în parlament: PL – 13,13% din voturi și 15 mandate, PLDM – 12,43% din voturi și 15 mandate, AMN – 9,77% și 11 mandate. Rezultatele alegerilor au provocat revolte de masă în capitala Moldovei.

În urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, locurile în parlament au fost distribuite astfel: PCRM – 48 mandate, PLDM – 18 mandate, PL – 15 mandate, PDM – 13 mandate și AMN – 7 mandate. Mihai Ghimpu a fost ales președinte al parlamentului ^[2]. La 11 septembrie 2009 Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a demisionat, iar Președintele Parlamentului Mihai Ghimpu a devenit președinte ^[3][4].

Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele la 28 septembrie 2010, iar Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu, a dizolvat al 18-lea Parlament. Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010. Potrivit rezultatelor patru partide au trecut în Parlamentul Republicii Moldova: PCRM – 39,34% și 42 mandate, PLDM – 29,42% și 32 mandate, PDM – 12,70% și 15 mandate, PL – 9,96% și 12 mandate. Marian Lupu a fost ales președinte al parlamentului. ^[5]

În data de 25 aprilie 2013, președintele Parlamentului Marian Lupu a fost demis din funcție prin votul a 76 de deputați ai Partidului Comunist, Partidului Liberal Democrat, Partidului Socialist, unor deputați care erau "reformatori" ai Partidului Liberal și ai unor deputați independenți ^[6]. În aceeași zi Liliana Palihovici ^[7][8] a devenit președinte interimar al Parlamentului la 30 mai 2013. Igor Corman a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova prin votul a 58 de deputați ai Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, membri ai „reformatorilor" Partidului Liberal și ai unor membri neafiliați ^[9].

Următoarele alegeri au avut loc la 30 noiembrie 2014. A câștigat PSRM, primind 20,51% din voturi și 25 de mandate. De asemenea, PLDM a primit 20,16% din voturi și 23 de mandate, PCRM – 17,48% din voturi și 21 de mandate, PDM – 15,80% din voturi și 19 mandate, PL – 9,67% voturi și 13 mandate.

La 23 ianuarie 2015, Andrian Candu a fost ales președinte al parlamentului. La 12 februarie 2015 Iurie Leancă obține vot de neîncredere pentru funcția de prim-ministru. Candidatul Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru obține vot de încredere la 18 februarie 2015, astfel au fost evitate alegerile parlamentare anticipate. La 12 iunie Chiril Gaburici a anunțat despre demisia sa din funcția de prim-ministru. 30 iulie 2015, Valeriu Streleț a reușit să obțină un vot de încredere în funcția de prim-ministru, după ce a primit sprijin din partea PLDM, PDM și PL, astfel că parlamentul a reușit să evite alegerile parlamentare anticipate. La 29 octombrie 2015, Valeriu Streleț a fost demis din voturile PSRM, PCRM și PDM. La 21 decembrie 2015, 14 deputați din fracțiunea PCRM și-au anunțat retragerea din fracțiune și crearea Platformei social-democrate în Parlament.

La 20 ianuarie 2016, Pavel Filip a reușit să obțină un vot de încredere în postul de prim-ministru, după ce a primit sprijinul PDM, Platformei Social Democrate, PL și 8 deputați din PLDM, evitând astfel alegerile parlamentare anticipate.

La 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost aleasă pentru funcția de președinte al parlamentului, funcție pe care și-o asumă și în prezent, iar Maia Sandu a fost votată de către 61 de deputați pentru a ocupa postul de prim-ministru al Republicii Moldova.

Pentru a forma organele de lucru și a organiza activitatea parlamentului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și fracțiuni parlamentare cu aceeași componență numerică din deputați independenți. Fracțiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a parlamentului.

Cei 101 deputați aleși în cadrul scrutinului din 11 iulie 2021 au constituit 3 fracțiuni parlamentare:^[10]

• Comisia juridică, numiri și imunități:
  • Președintă – Veronica Roșca (PAS)
  • Vicepreședinte – Vasile Grădinaru (PAS)
  • Vicepreședinte – Radu Mudreac (BCS)
  • Secretar – Igor Chiriac (PAS)
  • Membri – Olesea Stamate (PAS), Artemie Cătănoi (PAS), Boris Popa (PAS), Roman Roșca (PAS), Denis Ulanov (independent), Alexandr Suhodolski (independent).

• Comisia economie, buget și finanțe:
  • Președinte – Radu Marian (PAS)
  • Vicepreședintă – Valentina Manic (PAS)
  • Vicepreședinte – Dorian Istratii (PAS)
  • Vicepreședinte – Petru Burduja (BCS)
  • Secretar –
  • Membri – Vasile Șoimaru (PAS), Victor Spînu (PAS), Oleg Reidman (BCS), Inga Sibova (BCS), Vadim Fotescu (independent).

• Comisia securitate națională, apărare și ordine publică:
  • Președinte – Lilian Carp (PAS)
  • Vicepreședintă – Ana Racu (PAS)
  • Secretar – Constantin Starîș (BCS)
  • Membri – Boris Marcoci (PAS), Oazu Nantoi (PAS), Ion Șpac (PAS), Andrian Cheptonar (PAS), Adrian Albu (BCS), Fiodor Gagauz (BCS).

• Comisia politică externă și integrare europeană:
  • Președintă – Ina Coșeru (PAS)
  • Vicepreședinte – Ion Groza (PAS)
  • Vicepreședinte – Bogdan Țîrdea (BCS)
  • Secretar – Alina Dandara (PAS)
  • Membri – Doina Gherman (PAS), Mihail Druță (PAS), Ion Poia (PAS), Vlad Batrîncea (BCS), Alexandr Nesterovschi (independent).

• Comisia drepturile omului și relații interetnice:
  • Președinte – Grigore Novac (BCS)
  • Vicepreședintă – Natalia Davidovici (PAS)
  • Secretar – Angela Munteanu-Pojoga (PAS)
  • Membri – Vitali Gavrouc (PAS), Evghenia Cojocari (PAS), Nicolai Rusol (BCS).

• Comisia administrație publică și dezvoltare regională:
  • Președintă – Larisa Voloh (PAS)
  • Vicepreședinte – Petru Frunze (PAS)
  • Secretar – Ivanna Koksal (BCS)
  • Membri – Efimia Bandalac (PAS), Vitalie Jacot (PAS), Ersilia Qatrawi (PAS), Vladimir Voronin (BCS), Irina Lozovan (independentă), Marina Tauber (independentă).

• Comisia mediu, climă și tranziție verde:
  • Președinte – Valeriu Muduc (BCS)
  • Vicepreședintă – Mariana Cușnir (PAS)
  • Secretar – Ion Babici (PAS)
  • Membri – Veronica Briceag (PAS), Iulia Dascălu (PAS), Eduard Smirnov (BCS), Alla Pilipețcaia (BCS)

• Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media:
  • Președintă – Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS)
  • Vicepreședinte – Virgiliu Pîslariuc (PAS)
  • Vicepreședintă – Adela Răileanu (BCS)
  • Secretar – Marcela Adam (PAS)
  • Membri – Maria Gonța (PAS), Marcela Nistor (PAS), Larisa Novac (PAS), Eugeniu Sinchevici (PAS), Elena Beleacova (BCS), Diana Caraman (BCS), Gaik Vartanean (independent), Petru Jardan (independent).

• Comisia agricultură și industrie alimentară:
  • Președinte – Alexandr Trubca (PAS)
  • Vicepreședinte – Iurie Păsat (PAS)
  • Vicepreședinte – Corneliu Furculiță (BCS)
  • Secretar – Viorel Barda (PAS)
  • Membri – Oleg Canațui (PAS), Gheorghe Ichim (PAS), Valentina Ghețu (BCS), Chiril Tatarlî (BCS).

• Comisia protecție socială, sănătate și familie:
  • Președinte – Adrian Belîi (PAS)
  • Vicepreședintă – Marina Morozova (PAS)
  • Vicepreședintă – Liliana Grosu (PAS)
  • Vicepreședinte – Vladimir Odnostalco (BCS)
  • Secretar – Maria Pancu (PAS)
  • Membri – Ana Oglinda (PAS), Mariana Lucrețeanu (PAS), Alla Darovannaia (BCS), Reghina Apostolova (independentă), Veaceslav Nigai (independent).

• Comisia de control al finanțelor publice:
  • Președintă – Tatiana Cunețchi (BCS)
  • Vicepreședinte – Vasile Porțevschi (PAS)
  • Secretar – Victoria Cazacu (independentă)
  • Membri – Gheorghe Cojoc (PAS), Mihail Leahu (PAS), Zinaida Greceanîi (BCS), Vasile Bolea (independent).

Biroul permanent^[12]

• Igor Grosu (PAS) – Președintele Parlamentului
• Doina Gherman (PAS) – Vicepreședinta Parlamentului
• Vlad Batrîncea (BCS) – Vicepreședintele Parlamentului
• Adrian Belîi (PAS)
• Ion Groza (PAS)
• Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS)
• Veronica Roșca (PAS)
• Lilian Carp (PAS)
• Radu Marian (PAS)
• Larisa Voloh (PAS)
• Vladimir Odnostalco (BCS)
• Corneliu Furculiță (BCS)
• Constantin Starîș (BCS)

Legislatura 1990–1994

În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova, Mișcarea „Unitate – Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei.

La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova.

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.

În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus până la 101.^[13]

Legislatura 1994–1998

Legislatura 1998–2001

La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate. Deoarece niciunul din partide nu a acumulat majoritatea de 51 de mandate, pentru prima dată în republică a fost constituită o coaliție de guvernământ – ”Alianța pentru Democrație și Reforme” (ADR), care a întrunit 60 de deputați din cadrul blocurilor electorale CDM, PMDR și PFD. Președinte al parlamentului a fost ales Dumitru Diacov. Însă, în a doua jumătate a anului 1999 un grup de deputați a părăsit alianța, ADR rămânând doar cu 40 de deputați. La 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semi-prezidențial la un unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale, Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001.^[14]

Legislatura 1998–1999

Legislatura 1999–2001

Legislatura 2001–2005

Președinte al Parlamentului a fost aleasă Eugenia Ostapciuc. În funcția de șef al statului majoritatea parlamentară, care aparținea PCRM, l-a ales pe Vladimir Voronin.

Legislatura 2005–2009

Legislatura 2005–2008

Legislatura 2008–2009

Legislatura aprilie–iulie 2009

Legislatura 2009–2010

Legislatura 2009–2010

Legislatura 2010

Legislatura 2010–2014

Legislatura 2010–2012

Legislatura 2012–2013

Legislatura 2013–2014

Legislatura 2014–2019

Legislatura 2014–2015

Legislatura 2015 (iulie–septembrie)

Legislatura 2015 (septembrie–ianuarie)

Legislatura 2016–2017

Legislatura 2017 (din luna mai)

Legislatura 2019–2021

Legislatura 2019 (iunie–noiembrie)

Legislatura 2019–2020 (noiembrie–martie)

Legislatura 2020 (martie–noiembrie)

Legislatura 2020–2021 (noiembrie–aprilie)

Legislatura 2021–2025

• 
  Clădirea Parlamentului Republicii Moldova
• 
  Interiorul Parlamentului până la protestele din 2009.
• 
  Interiorul Parlamentului RM de Ziua ușilor deschise.
• 
  Bulevardul Ștefan cel Mare
• 
  Din spate

• Lista deputaților din Republica Moldova

• Site web oficial
• Parlamentul Republicii Moldova pe alegeri.md
• Alegeri parlamentare în Republica Moldova pe e-democracy.md
• Alegeri parlamentare în Republica Moldova pe alegeri.md