Raymond Davis, Jr.

Raymond Davis Jr.
Date personale
Născut	14 octombrie 1914[1][2][12][13] Washington, D.C., District of Columbia, SUA
Decedat	31 mai 2006 (91 de ani)[1][2][12][13] New York City, New York, SUA
Cauza decesului	cauze naturale (boala Alzheimer)
Copii	Andrew M. Davis[*][[Andrew M. Davis (astronom american)|​]]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	fizician chimist cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbite	limba engleză
Activitate
Domeniu	chimie
Număr Erdős	5
Instituție	Laboratorul Național Brookhaven[*]​ Monsanto Universitatea din Pennsylvania
Alma Mater	Universitatea Yale
Organizații	Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Academia Americană de Arte și Științe[*]​
Premii	Premiul Nobel pentru Fizică (2002)[3][4] Medalia Benjamin Franklin[*]​ (2003) Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*]​ (2001) Lista laureaților Premiului Wolf pentru fizică (2000) Tom W. Bonner Prize in Nuclear Physics[*][[Tom W. Bonner Prize in Nuclear Physics (American award for experimental research in nuclear physics)|​]] (1988)[5] Premiul Beatrice Tinsley (1994)[6] Premiul Panofsky[*]​ (1992)[7] Comstock Prize in Physics[*][[Comstock Prize in Physics (award conferred by the U.S. National Academy of Sciences)|​]] (1978)[8] Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|​]] (2003)[9] George Ellery Hale Prize[*][[George Ellery Hale Prize (American award for solar astronomy)|​]] (1996)[10] Glenn T. Seaborg Award for Nuclear Chemistry[*][[Glenn T. Seaborg Award for Nuclear Chemistry (award by the American Chemical Society)|​]] (1979)[11]
Modifică date / text

Raymond Davis, Jr. (n. 14 octombrie 1914, Washington, D.C., District of Columbia, SUA – d. 31 mai 2006, New York City, New York, SUA) a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002 împreună cu Masatoshi Koshiba pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici.^[14] Koshiba și Davis au împărțit jumătate din premiul Nobel, cealaltă jumătate fiind acordată lui Riccardo Giacconi.