Theobald I de Blois

Theobald I era fiul lui Theobald le Vieux de Blois,^[a][1] care începând din 908 apare consemnat ca viconte de Tours.^[2] Soția acestuia și mama lui Theobald a fost Richildis, o strănepoată a contelui Rorgon I de Maine.^[1] Theobald I a fost inițial un vasal al lui Ugo "cel Mare", duce de Franța.^[3] În jurul anului 945, regele Ludovic al IV-lea al Franței a fost capturat de către normanzi și încredințat lui Ugo "cel Mare", care l-a pus pe rege în custodia lui Theobald.^[3] După circa un an în care s-a aflat sub custodia vasalului său, regele Ludovic a negociat eliberarea monarhului prin oferirea către Ugo a orașului Laon, pe care Ugo l-a oferit apoi lui Theobald.^[4] Theobald a fost conte de Tours începând din 942, precum și conte de Blois, iar din 960 conte de Châteaudun și de Chartres.^[5]

Sora lui Theobald fusese căsătorită cu ducele Alan al II-lea de Nantes, oferindu-i astfel lui Theobald influență asupra întregului teritoriu de până la Rennes.^[6] Cu toate acestea, moartea lui Alan al II-lea a lăsat un vid de putere în Bretania, lăsând-o vulnerabilă atât în fața normanzilor cât și a Angevinilor.^[7] Theobald a încheiat o alianță cu Fulc al II-lea de Anjou, care i-a asigurat controlul asupra Saumur, o citadelă strategică localizată între râurile Loara și Thouet, care păzea marca angevină.^[7] Acesta includea controlul asupra mănăstirii Saint-Florent, aflate în interiorul zidurilor Saumurului.^[7] În schimb, recent văduvul Fulc s-a căsătorit cu sora lui Theobald, rămasă văduva după moartea lui Alan al II-lea de Nantes.^[7]

În 960, Theobald a început să intre în adversitate cu ducele Richard I de Normandia, începând un îndelungat război cu normanzii. În 961, el a atacat Évreux, iar normanzii au răspuns prin atacarea Dunois. În 962, Theobald a lansat un atac asupra Rouen, care a eșuat. Ca replică, normanzii au incendiat Chartres. Theobald a preluat controlul asupra fortărețelor Saint-Aignan în Loir-et-Cher, Vierzon și Anguillon în Berry. Pe perioada minoratului lui Hugo Capet, el a întărit Chartres și Châteaudun. Până la moarte, el deja edificase o vastă putere pe Loara, dominând Franța centrală.

Cândva în 943-944,^[8] Theobald s-a căsătorit cu Luitgarda de Vermandois, văduva ducelui Guillaume I de Normandia.^[9] Aceasta era fiica contelui Herbert al II-lea de Vermandois cu Hildebranda de Franța, fiică a regelui Robert I al Franței.^[10] Fratele vitreg al Luitgardei era Hugo "cel Mare", ducele de Franța.^[11]

Împreună cu Luitgarda, Theobald a avut patru copii:

• Theobald (d. 962).^[8]
• Hugo, arhiepiscop de Bourges (d. 985).^[8]
• Odo, conte de Blois (d. 995).^[8]
• Emma (d. după 1003), căsătorită cu ducele Guillaume al IV-lea de Aquitania.^[b][8]