Coaliția Națională pentru România

După criza politică din toamna lui 2021, PNL, PSD și UDMR/RMDSZ au ajuns la un acord de a conduce țara împreună. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Premierul care urma să fie numit a fost liberalul Nicolae Ciucă. Guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie.^[12]

Pe 23 noiembrie, Marcel Ciolacu (PSD) a fost ales președinte al Camerei Deputaților.^[13] De asemenea în aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost demisă de la șefia Senatului, luându-i locul de către fostul premier Florin Cîțu (PNL).^[14]

Coaliția, până la depunerea jurământului în cabinetul lui Ciucă, a fost inițial denumită Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, CRDP).^[15]

Pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru.^[16] Pe 15 iunie 2023, Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru.^[17]

În timp ce foștii rivali PSD și PNL susțin că au făcut alianța în interesul poporului,^[18] au existat critici ^[cine?] la adresa ambelor partide pentru că au promis că nu vor forma o alianță între ele.^[19][20][21] Președintele Klaus Iohannis, despre care se zvonește că ar fi arhitectul coaliției,^[10] a fost aspru criticat, pentru că între 2018-2020 a criticat în repetate rânduri PSD-ul,^[22] apoi a readus PSD-ul la guvernare.^[23][24] La un moment dat, președintele PNL Florin Cîțu a susținut că „foștii parteneri de coaliție ai noștri USR au dat mâna PSD, și nu au vrut să ne mai dea mâna cu PNL”.^[25]

Criticii au numit-o și a doua monstruasă coaliție,^[26][27][28] sau USL 2.0,^[29][30] și de asemenea ca fiind o coaliție cleptocrată, autoritară, iliberală^[31][32][33] și coruptă.^[34][35][36]

Foști membri

Legea 357/2022

În contextul creșterilor accelerate ale prețurilor energiei electrice, Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 119/2022. Astfel, s-au introdus niște plafoane pentru diferențierea tarifelor suportate de clienții finali, cu scopul de a scădea prețurile plătite de aceștia.

Articolul 9 (10) a stârnit multe controverse deoarece specifica faptul că un client poate beneficia de tarif plafonat doar pentru un loc de consum, cel de domiciliu sau de reședință. Astfel, s-a creat obligativitatea ca fiecare client care are mai multe locuri de consum să dea o declarație pe propria răspundere la compania care îi furnizează energie electrică pentru specificarea locului de consum la care dorește tariful plafonat.

Legea a fost adoptată la 13 decembrie, urmând să intre în vigoare după doar 18 zile, de la 1 ianuarie 2023, ceea ce a făcut multă lume să se îngrijoreze și chiar să înceapă să facă drumuri la furnizorii de energie pentru clarificări, creându-se chiar și cozi.^[39]

Legile siguranței naționale

Legile siguranței naționale sunt un pachet de 10 legi (încă în dezbatere) care privesc sporirea atribuțiilor structurilor de forță din România (servicii secrete, armată etc).^[40][41][42] Site-ul G4Media a publicat pachetul celor 10 legi ale siguranței naționale într-un articol de pe site după cum urmează:

• Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații;
• Proiect de lege CSAT;
• Proiect de lege organizare MAI;
• Proiect de lege SIE;
• Proiect de lege SPP;
• Proiect de lege SRI;
• Proiect de lege STS;
• Proiect legea apărării naționale;
• Proiect de lege pentru Sistemul Integral al Situațiilor de Criză;
• Proiect pentru legea securității și apărării cibernetice.

Pachetul de legi a iscat o controversă deoarece în cazul serviciilor secrete, legea sporește extrem de mult atribuțiile acestora și nu se supun vreunui control parlamentar sau instituțional,^[43] lucru ce le-ar face periculos de puternice în opinia unor analiști.^[43][44]

În urma publicării pe surse a pachetelor legilor siguranței naționale, Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni pentru a lămuri opinia publică cu privire la aceste legi:

„Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția. Nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare...De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm”

—Klaus Iohannis^[45]

În prezent, drafturile legilor siguranței naționale au fost amânate momentan și nu au fost adoptate.^[46]

• Politica României
• Uniunea Social-Liberală (USL) - o alianță politică și electorală similară, activă între 2011 și 2014
• Forța Dreptei (FD), partid liberal-conservator și creștin democrat scindat din PNL la sfârșitul anului 2021