Uniunea Salvați România

USR continuă la nivel național proiectul politic al partidului Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), înființat pe 1 iulie 2015.^[26] La conferința de lansare a USB, vorbind despre obiectivele noii mișcări, Nicușor Dan a declarat:^[26]

„Ne adresăm unei întregi categorii de oameni care este dezamăgită de felul în care s-a făcut politică până acum și, în special, în București, ne adresăm acelor nuclee de cetățeni care au început să lupte pentru drepturile lor. (...) Vom continua lupta cu administrația publică din București. Vom spune de fiecare dată de cheltuirea aberantă a banului public, de ilegalitate, de confortul locuirii sau de lipsa lui. Totodată vom veni cu viziunea și proiectul nostru pentru București. Nu suntem delimitați ideologic. Ce vrem să facem este foarte simplu, sunt niște probleme, vrem să le rezolvăm.”

Alături de Nicușor Dan, membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul sunt Ioan Miloș, Alina Vernon, Dan Podaru și Argentina Traicu,^[27] ultimii doi retrăgându-se din calitatea de membri fondatori și ai comitetului de inițiativă al USB în ianuarie 2016.^[28]

În data de 23 februarie 2016, Nicușor Dan a publicat pe contul său de Facebook documentul „Programul pentru București al candidatului Nicușor Dan (Uniunea Salvați Bucureștiul) la Primăria Generală”, pe care l-a supus dezbaterii publice.^[29]

La alegerile locale din 2016 USB a obținut în București un scor de 25%, clasându-se pe locul al doilea în preferințele bucureștenilor.^[30]

La data de 21 august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul a fuzionat cu Uniunea pentru Codlea și Uniunea Salvați România, noua formațiune purtând numele Uniunea Salvați România și urmând să participe la alegerile parlamentare din 2016. În cadrul congresului de fuziune, Nicușor Dan a fost ales președintele partidului, vicepreședinți fiind Cristian Ghica, Clotilde Armand, Dumitru Dobrev, Roxana Wring și Erwin Albu.^[30] Nicușor Dan a preconizat pentru noua formațiune la alegerile legislative din 2016 un scor de cel puțin 10%.^[31] Oficial, procesul de fuziune a fost îngreunat prin numeroase contestații, depuse de PSD, PER și de persoane particulare.^[32] Printr-o decizie din 29 decembrie 2016 a Curții de Apel București, fuziunea a rămas definitivă.^[33]

La congresul din 28 octombrie 2017 din Poiana Brașov, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani.^[34]

Între 14-15 septembrie 2019, la Timișoara a avut loc al cincilea Congres Național al USR^[35]. La acest congres, liderul Dan Barna a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului, totodată fiind aleși în funcții nouă vicepreședinți^[36], precum și noii membri ai Biroului Național^[37] și Comisiilor Naționale de Arbitraj și Cenzori^[38].

Pe 15 august 2020, PLUS a început procesul de fuziune cu USR, iar acesta s-a definitivat pe 16 aprilie 2021 prin decizia Curții de Apel București.^[39] Noul partid se numește USR-PLUS.

La sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, a avut loc un congres al USR PLUS prin care s-a stabilit conducerea partidului. Președinte a fost ales Dacian Cioloș cu 50.9%, ulterior, cei 24 de membri ai Biroului Politic Național au fost aleși și numele partidului politic s-a schimbat înapoi în Uniunea Salvați România, în consecință renunțându-se la numele de „USR PLUS”.^[40][41]

Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea USR, după ce agenda sa pentru reformarea internă a partidului a fost respinsă de Biroul Politic Național. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar.^[42]

Pe 31 mai 2022, Dacian Cioloș fostul președinte al USR, a anunțat că alături de alți patru parlamentari (Dragoș Tudorache, Dragoș Pîslaru, Alin Mituta și Ramona Strugariu) au demisionat din USR și au început procesul de înființare al unui nou partid, REPER.^[43]

Biroul Național al USR a decis pe 11 iunie ca următorul congres al partidului să aibă loc în iulie (turul I între 6 și 10 iulie, turul al doilea între 11 și 15 iulie și congresul online de validare a alegerii președintelui partidului pe data de 16 iulie), modificând astfel data inițială a congresului, care anterior a fost stabilită într-un anumit moment, în octombrie 2022.^[44] Potrivit unor surse, recent s-a raportat că primarul actual al Brașovului, Allen Colliban, este dispus să îl înfrunte pe Cătălin Drulă (care și-a ocupat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii mai 2022) pentru conducerea partidului la următorul congres al partidului.^[45][46] Între timp, Octavian Berceanu și-a completat candidatura la conducerea partidului la sfârșitul lunii iunie 2022.^[47]

Alianța Dreapta Unită (ADU)

În ziua de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat în mod oficial o alianță^[48] a celor trei partide, aparținând zonei de dreapta al forțelor politice autohtone. Alianța și-a lansat lista de candidați la algerile europarlamentare din 2024. În ordinea locurilor eligibile, pe această listă se găsescː Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).^[49]

Pe 5 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a lansat programul politic,^[50] având nouă capitole referitoare la următoarele domenii: transparență, industrie, agricultură, educație, cultură, sănătate, infrastructură, protecția mediului și politică externă.^[51] USR militează pentru transparență maximă, industrializare cu mijloace moderne, sprijin pentru micii fermieri, reforma învățământului, o nouă paradigmă în domeniul cultural, acordarea a 6% din PIB pentru Sănătate, construirea de autostrăzi și infrastructură în colaborare cu partenerii europeni, protecția mediului în special prin stoparea defrișărilor, precum și cooperare strânsă cu Uniunea Europeană, NATO și sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina.^[52] Președintele USR, Nicușor Dan, a declarat că programul se află deocamdată în dezbatere publică, putând fi îmbunătățit în perioada următoare, în funcție de sugestiile și opiniile primite din partea societății.^[53]

În octombrie 2016, USR-ul și-a declarat susținerea publică pentru premierul Dacian Cioloș, afirmând că îl susține pentru un nou mandat de prim-ministru, după alegerile parlamentare din decembrie.^[54] La data de 26 octombrie 2016, Uniunea Salvați România și-a anunțat o parte din candidații pentru alegerile parlamentare din 2016.^[55] S-au alăturat proiectului jurnalistul și activistul civic Mihai Goțiu,^[56] scriitorul Dan Lungu,^[57] foștii miniștri din cabinetul Cioloș Vlad Alexandrescu^[58] și Cristian Ghinea,^[59] alături de foști secretari de stat din același cabinet.^[60]

Dan Barna, președintele USR, a caracterizat partidul ca fiind „în general de centru-dreapta”, înclinând spre centru-dreapta pe politici economice și spre centru pe politici sociale.^[61] Totuși, profilul membrilor USR este puternic diversificat, reunind neoliberali, ecologiști, liberali de stânga, social-democrați, susținători ai ONG-urilor și activiști pentru drepturile minorităților.^[62] Barna a comparat partidul cu En Marche! al președintelui francez Emmanuel Macron, menționând că diferența dintre cele două este că USR constă în principal din oameni care nu au un istoric politic.^[61] În decembrie 2019, Barna a anunțat declanșarea unui referendum intern pentru poziționarea USR ca partid de centru-dreapta.^[63]

Lupta anticorupție

Încă de la înființare, USR a susținut lupta anticorupție din România și activitatea Direcției Naționale Anticorupție.^[64] USR a fost critică cu privire la modificările aduse legilor justiției de coaliția de guvernare PSD–ALDE și a solicitat respingerea în regim de urgență a OUG 13 care a declanșat ample mișcări de protest în 2017.^[65] Membrii USR au fost prezenți în stradă alături de miile de manifestanți.^[66] Adesea, deputații USR au organizat proteste ad-hoc în plenul Camerei Deputaților pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările legilor justiției.^[67][68]

În martie 2018, USR a demarat campania „Fără penali în funcții publice”. Inițiativa propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut:^[69]

„Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

Din comitetul de inițiativă fac parte scriitorul Gabriel Liiceanu, filosoful Mihai Șora, membrii mișcării de stradă Rezistența și președintele asociației Colectiv.^[69] În cele cinci luni de campanie, inițiativa a strâns peste un milion de semnături.^[70] Pe 25 octombrie 2018, USR a depus inițiativa „Fără penali în funcții publice”, cu 850.000 de semnături, la Curtea Constituțională pentru validare, conform procesului legislativ.^[71]

Republica Moldova

USR sprijină Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu^[72] și susține parcursul european al Republicii Moldova.^[73] La alegerile din iunie 2018 pentru primăria Chișinăului, USR l-a susținut pe candidatul forțelor pro-europene, Andrei Năstase.^[74] Ulterior, odată cu invalidarea mandatului de către judecătoarea Rodica Berdilo, Dan Barna a declaratː^[75]

„Invalidarea votului pentru învestirea lui Andrei Năstase la primăria Chișinăului arată ce se poate întâmpla atunci când corupția este regula unui stat. Decizia judecătoriei Chișinău demonstrează că interesele oligarhilor nu țin cont de procesele democratice și pot fura votul cetățenilor. Ce se întâmplă în aceste momente la Chișinău arată cât de aprigă este lupta pentru democrație și justiție corectă atât în România, cât și în Republica Moldova.”

Drepturile persoanelor LGBT

În contextul unei inițiative cetățenești care viza modificarea articolului 48 din Constituție în sensul definirii familiei ca „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, USR a decis organizarea unui vot intern privind poziționarea ca partid față de un eventual referendum. La votul din august 2017, 52,7% dintre membrii formațiunii au votat pentru poziționare, iar 82,5% au considerat că USR trebuie să se poziționeze împotriva referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie.^[76] În timpul campaniei pentru referendumul din octombrie 2018, liderul senatorilor USR și vicepreședinte al formațiunii, Vlad Alexandrescu, a îndemnat populația să boicoteze consultarea.^[77]

USR și-a asumat în iunie 2017, printr-o decizie a Comitetului Politic Național, susținerea parteneriatului civil.^[78]

În 2017, cu ocazia IDAHOT, deputatul USR Silviu Dehelean a participat la un forum găzduit de MozaiQ, una dintre principalele organizații comunitare care se adresează persoanelor LGBT din România, privind parteneriatul civil.^[79] Tot în 2017, deputatul Adrian Dohotaru, pe atunci membru USR, s-a alăturat marșului LGBT din cadrul Cluj Pride,^[80] primul eveniment de acest tip desfășurat în Transilvania.

Cu toate acestea, de vreme ce partidul are un număr substanțial atât de membri progresiști, cât și de membri conservatori,^[81] poziția acestuia pe problematici LGBT nu este clar definită. Într-un interviu pentru EurActiv, președintele partidului, Dan Barna, declara că „căsătoria gay nu este un subiect pe agenda publică” și că, „pentru moment, aceasta nu este o prioritate”.^[61] Totuși, la votul din Camera Deputaților din 9 mai 2017, Dan Barna s-a opus aprobării inițiativei de revizuire a Constituției pe care a numit-o „recensământ pentru dezbinare”.^[82] De asemenea, în iunie 2019, acesta afirma că susține căsătoria între persoane de același sex și că ar fi de acord cu o lege care să reglementeze acest lucru.^[83]

Roșia Montană

USR a sprijinit includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO.^[84] La cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, desfășurată în perioada 24 iunie–4 iulie la Manama, în Bahrain, reprezentantul guvernului, Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, a cerut în numele României amânarea includerii peisajului cultural minier de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea litigiului judiciar cu compania Gabriel Resources, fapt fără precedent în istoria organizației UNESCO.^[85] Senatorul USR Vlad Alexandrescu, sub al cărui ministeriat la Cultură în perioada 2015–2016 Roșia Montană a fost inclusă pe lista indicativă UNESCO, a acuzat guvernul coaliției PSD–ALDE–UDMR de trădare, scriind într-o postare din 2 iulie 2018 pe Facebookː^[86]

„Este cel mai rușinos moment al României de când este membră UNESCO. Toate celelalte state ale lumii duc o negociere acerbă în aceste zile astfel încât monumentele lor să fie incluse în lista UNESCO, iar fiecare reușită este întâmpinată cu aplauze și urale.

În opoziție cu lumea civilizată se află România. Singurul stat care a militat pentru ca monumentul său să NU intre în această listă. Un stat acaparat de o gașcă de ticăloși care nu dau doi bani pe importanța patrimoniului. Tot ce vor e să ne lase naibii în pace UNESCO cu ideile lor, să facem un crater peste Roșia Montană ca să își poate umple ei buzunarele. Normal că și restul statelor știu acest lucru, nu toți sunt la fel de „profesioniști” precum guvernul nostru.

Și așa vom fi cunoscuți de acum înainte, cei care își vând patrimoniul pentru bunăstarea politicienilor lor.

Ceea ce ați săvârșit voi aici, membri și reprezentanți ai Guvernului, se numește trădare. Ați acționat astfel încât patrimoniul nostru să fie redus la un crater în viitorul apropiat. Iar asta nu va rămâne fără consecințe, vă promit!”

Mesajul a fost reluat într-un comunicat de presă, emis de USR în aceeași zi.^[87]

     A ocupat funcția de Prim-ministru

Nr.	Nume născut – decedat	Portret	În funcție din	Până	Durată
1	Nicușor Dan (1969– )		28 iulie 2016	1 iunie 2017[88]	10 luni și 4 zile
–	Elek Levente (interimar) (1971– )		1 iunie 2017[89]	28 octombrie 2017	4 luni și 27 zile
2	Dan Barna (1975– )		28 octombrie 2017[90]	1 octombrie 2021	3 ani, 11 luni și 3 zile
3	Dacian Cioloș (1969– )		1 octombrie 2021[91]	7 februarie 2022	4 luni și 6 zile
–	Cătălin Drulă (interimar) (1981– )		7 februarie 2022[92]	10 iulie 2022	5 luni și 3 zile
4	Cătălin Drulă (1981– )		10 iulie 2022[93]	prezent	1 an, 9 luni și 21 zile

Alegeri prezidențiale

Alegeri parlamentare

Alegeri europarlamentare

Alegeri locale

     Guvern în care a făcut parte Uniunea Salvați România

Singurul guvern în care Uniunea Salvați România (USR) a participat până acum a fost Guvernul Florin Cîțu. Înainte de intrarea la guvernare în cabinetul Cîțu, Uniunea Salvați România (USR) a susținut, de asemenea, guvernele Orban I și Orban II în Parlament în contextul pandemiei de coronavirus.

• Site-ul Uniunii Salvați România
• politicscan.ro: Interviu cu Nicușor Dan, USB Arhivat în 22 ianuarie 2016, la Wayback Machine.
• Libertatea.ro: INTERVIU | Nicușor Dan, președintele USR: „Nu sunt un politician spectaculos”, 18 octombrie 2016
• Hotnews.roː Numele candidaților USR; Nicușor Dan și doi foști miniștri, pe listele din București
• Adevarul.roː În ce județe a obținut USR cei mai mulți parlamentari, articol de Mădălina Mihalache, 16 decembrie 2016
• PSnewsː USR se opune și nu prea unei colaborări cu PNL. Condiția esențială pentru liberali. articol de Valentin Busuioc, 23 februarie 2017 Arhivat în 24 februarie 2017, la Wayback Machine.

Portal Politică