Expoziție universală

Prima expoziție mondială a avut loc în 1851 la Londra. Sub numele de "The Great Exhibition", aceasta a prezentat produse fabricate la nivel național și internațional în clădirea Crystal Palace din Hyde Park. Expoziția a fost organizată de Henry Cole și prințul Albert pentru a impresiona lumea cu realizările industriale ale Marii Britanii^[2].Următoarea expoziție a avut loc la Paris în 1855 și a fost considerată de Franța o provocare pentru a depăși evenimentul precedent organizat la Londra și pentru a arăta progresul industrial și lucrările de artă ale artiștilor din 29 de țări. Această expoziție a adunat mai mult de 5 milioane de vizitatori în cadrul evenimentului de 6 luni și a avut loc la Palais d'Industrie de pe Champs-Elysees ^[3].

Ulterior, mai multe expoziții au fost organizate mai ales în Europa, dar și în SUA (1876, 1893, 1904, 1915, 1933) și Australia (1880). Datorită multitudinii de expoziții, BIE a fost creată în 1928 pentru a reglementa aceste mari evenimente. Din 1851 până în 1933, BIE a recunoscut 21 Expoziții Mondiale^[4]. Din 1933, 3 protocoale au reglementat și împărțit Expozițiile Mondiale în diferite categorii:

Protocolul din 1933

În 1933, BIE a adoptat un protocol care distingea Expozițiile Universale de Expozițiile Specializate. Pentru Expozițiile Universale, au fost distinse două categorii:

• Categoria 1
• Categoria 2

8 Expozițiile mondiale au fost organizate conform Protocolului din 1933, înainte de intrarea în vigoare a noului protocol din 1972.

Protocolul din 1972

Noul protocol a diferențiat mai departe Expozițiile Universale de Expozițiile Internaționale Specializate

• Expoziție mondială (World Exhibition)
• Expoziție internațională specializată (International Specialised Exhibition)

(EN)« An exhibition is universal when it displays methods used and the progress achieved, or to be achieved, in several branches of human endeavour... »

« An exhibition is specialized when it is devoted to a single branch of human endeavour »

(Protocol of 1972)

(RO)«Expoziția este universală atunci când afișează metodele folosite și progresul realizat sau care trebuie atins în mai multe ramuri ale efortului uman ...»

«Expoziția este specializată atunci când este dedicată unei singure ramuri ale efortului uman»

(Protocolul din 1972)

Protocolul din 1988

Din 1988 până în prezent, protocolul a definit în continuare diferențele dintre:

• Expozițiile universale (denumite oficial Expoziții Înregistrate)
• Expozițiile specializate (denumite oficial Expoziții Recunoscute)

În timpul expozițiilor universale, țările, organizațiile internaționale sau companiile trebuie să-și proiecteze și construiască un pavilion propriu unde să poată expune produse unice, să efectueze spectacole sau să organizeze întâlniri de afaceri deschise publicului larg. Toate acestea trebuie să fie legate de tema generală a Expoziției, care este diferită la fiecare Expoziție. Potrivit Bureau International des Expositions (BIE), o expoziție universala ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

• Frecvență: o dată la 5 ani
• Durata: maximum 6 luni
• Construcția pavilionului: de către organizatori sau participanți
• Dimensiuni: zonă nedefinită
• Tema: provocări globale de interes universal^[5]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Expoziția Universală

• Bureau International des Expositions, Paris
• Expomuseum (engl.)
• Fotografii și descrierea expozițiilor până în 1998^{[nefuncțională]}
• Worldexpositions.info Fotografii și descrierea expozițiilor până în 1992 + 2010
• Istoricul expozițiilor
• Fotografii de la expozițiile din secolul XIX (UB Heidelberg)
• Donald G. Larson Collection on International Expositions and Fairs Arhivat în 7 martie 2012, la Wayback Machine., la California State University, Fresno
• Români la expozițiile universale, 1 iunie 2007, Ion Bulei, Ziarul de Duminică
• Români la expozițiile universale, 4 aprilie 2008, Ion Bulei, Ziarul de Duminică