Guvernul Victor Ponta (4)

Conform Constituției României, schimbarea compoziției politice a guvernului presupune obținerea unui nou vot de încredere în fața Parlamentului, și efectiv constituirea unui nou Cabinet. În urma alegerilor prezidențiale din toamna lui 2014, Uniunea Democrată Maghiară din România a constatat votul masiv al populației maghiare în favoarea lui Klaus Iohannis și împotriva lui Victor Ponta,^[1] și a decis ieșirea de la guvernare.^[2] Ca urmare, Victor Ponta a trebuit să numească miniștri din alte partide politice la portofoliile deținute până atunci de UDMR și să ceară votul de încredere al Parlamentului.

Cabinetul Victor Ponta IV a fost aprobat de Parlamentul României în 15 decembrie 2014 și a depus jurământul în fața președintelui în exercițiu Traian Băsescu pe 17 decembrie 2014.^[3][4][5]

În timpul mandatului acestui guvern, principalul subiect de discuții politice a fost o relaxare fiscală promovată de Guvern cu scopul declarat de a impulsiona mediul de afaceri.^[6] Legea avansată de guvern a fost discutată în Parlament, dar opoziția a acuzat faptul că reducerile de taxe propuse sunt nesustenabile. În cele din urmă, spre finalul lunii august, s-a ajuns la un compromis, reducerile de taxe fiind modificate în așa fel încât bugetul de stat să nu fie afectat.^[7] Cu toate acestea, în octombrie Guvernul a modificat din nou codul fiscal promovând unele reduceri suplimentare de impozit pentru microîntreprinderi cu unul sau doi angajați și includerea apei în rândul produselor pentru care TVA este redus de la 20% la 9%.^[8]

În timpul mandatului acestui Guvern, primul ministru Ponta a fost criticat pentru rămânerea în funcție în condițiile începerii urmăririi penale și apoi, în septembrie 2015, ale trimiterii sale în judecată pentru niște presupuse fapte ilegale comise de acesta în contextul unor contracte între cabinetul său de avocatură și unele întreprinderi de stat din domeniul energiei.^[9] Președintele Iohannis i-a cerut în mod repetat demisia pentru aceasta, acuzând pierderea credibilității Guvernului.^[10][11] În luna octombrie, parlamentari germani aflați în vizită în România declarau explicit că nu au cerut o întâlnire și cu șeful Guvernului din cauza faptelor de corupție de care este judecat.^[12] Procesul penal al lui Ponta a dus însă la demisia sa din funcția de președinte al PSD în iulie 2015.^[13] În octombrie, a fost ales succesorul său la conducerea PSD în persoana lui Liviu Dragnea, care a candidat fără adversar.^[14] La începutul lui septembrie, Partidul Național Liberal, de opoziție, a introdus o moțiune de cenzură, prin care cerea aproape explicit UNPR condus de Gabriel Oprea, ministrul de interne, să renunțe a mai susține guvernul Ponta în condițiile procesului penal al primului ministru.^[15] Moțiunea a fost respinsă, după ce parlamentarii ALDE și UNPR au refuzat să o voteze și au continuat să susțină Guvernul.^[16]

În luna octombrie, au avut loc o serie de evenimente ce au dus la căderea Guvernului. Mai întâi, polițistul Bogdan Cosmin Gigină a murit în timp ce escorta coloana oficială a ministrului de interne Gabriel Oprea, ceea ce a declanșat o serie de contestări ale acestuia în mitinguri și manifestații.^[17] Deși la acel moment ministrul de interne nu avea drept la a utiliza o coloană oficială, chiar a doua zi Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care el primea acest drept.^[18] Inițial, opoziția s-a ferit să fie foarte fermă, criticând doar „exercițiul de comunicare” al ministrului de interne,^[19] dar, observând reacția populară, i-a cerut acestuia demisia.^[20] Când încă scandalul legat de coloana oficială a lui Oprea nu scăzuse mult în intensitate, un grav incendiu în clubul Colectiv din București soldat cu zeci de morți a relevat grave nereguli în aplicarea normelor de siguranță față de incendii în cluburile din București și a dus la noi proteste populare, zeci de mii de persoane cerând în seara de 3 noiembrie 2015 demisia primarului Sectorului 4, ministrului de interne și primului ministru.^[21]

Pe 4 noiembrie 2015, prim-ministrul Victor Ponta și-a depus mandatul.^[22] După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Iohannis;^[23] la cinci zile după demisia lui Victor Ponta, și ministrul de interne Gabriel Oprea a demisionat, Cîmpeanu primind și interimatul funcției acestuia, atribuțiile căreia le-a delegat secretarului de stat Ilie Botoș.^[24]