Partidul Mișcarea Populară

La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena Udrea.

Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului.^[3]

După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.^[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului.^[5]

Pe 3 februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.^[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.^[7]

În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.^[8]O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic.Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate.Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.

Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.^[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.

La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al PMP, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului Mișcarea Populară (PMP). Președinte executiv ales a fost Eugen Tomac, iar prim-vicepreședinți Cristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. Ulterior, PMP și-a deschide câte o filială pentru diaspora în aproape statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada și alte câteva state.

În perioada iulie 2016–2018, Mișcarea Populară a încercat o fuziune cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), dar fără succes.^[10][11]

La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.

Coaliții/alianțe

În urma alegerilor locale din 2016, Partidul Mișcarea Populară (PMP) a încheiat protocoale de colaborare cu PSD în județele Constanța, Maramureș, Prahova și Timiș.^{[12][13][14][15]}

Alianța Dreapta Unită (ADU)

La data de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat în mod oficial o alianță^[16] a celor trei partide, aparținând zonei de centru-dreapta respectiv dreapta din cadrul forțelor politice autohtone.

Alianța și-a lansat lista de candidați în cadrul alegerilor europarlamentare din 2024. În ordinea locurilor eligibile, pe această listă se găsescː Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).^[17]

Alegeri prezidențiale

Alegeri parlamentare

Alegeri europarlamentare

Președinți

• Eugen Tomac: 2013–2014;
• Elena Udrea: 2014–2015;
• Eugen Tomac: 2015–2016;
• Traian Băsescu: 2016–2018;
• Eugen Tomac: 2018–2020;
• Emil-Marius Pașcan: 2020–2021 (interimar);
• Cristian Diaconescu: 2021–2022/prezent (disputat);^[18]
• Eugen Tomac: 2022–prezent (disputat).^[19]

Președinte onorific

• Traian Băsescu: 2018–prezent

• Site-ul PMP

Portal Politică