Hîncești

Amplasare

Orașul Hîncești este situat la o depărtare de 36 km de Chișinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic. Este intersectat de traseele Chișinău-Hâncești-Leușeni și Chișinău-Leova-Cahul.

Panorame ale orașului

• 
  orașul Hâncești; la ora 7 dimineața, 22 iunie 2011 d.Hr.
• 
  Localitatea basarabeană, mai târziu în timpul zilei
• 
  Panoramă a Hînceștiului dinspre Monumentul lui Cotovschi, șoseaua ducând la Chișinău
• 

În evul mediu, pe teritoriul localității trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene, numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium.

Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu.^[3]

Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522, la 17 august. Pe atunci, târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a statului moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau.

După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, Dragoman al Turciei, pentru serviciile oferite generalilor ruși în tratative cu Turcia, dobândește învoirea țarului rus de a se stabili cu traiul în una din localitățile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgoruki moșia cu palatul ce-i aparțineau și se stabilește cu familia la Hîncești. În anii 1880-1890, în Hîncești erau 5.098 locuitori, 587 de ogrăzi, mai multe biserici, inclusiv una armenească, patru case de rugăciuni evreiești, două școli, un spital de zemstvă și mai multe fabrici printre care: trei de prelucrarea pielii, șase de vopsit, una de băuturi spirtoase, una de lumânări și una de fabricare a cărămizilor.

Din 1944 până în 1965, a fost denumit Kotovskoe în cinstea lui Grigori Ivanovici Kotovski, un conducător al Armatei Roșii în timpul Războiului Civil Rus, care se născuse aici. În 1965, comuna a fost declarată oraș și numele ei a fost schimbat în Kotovsk. Din 1990, orașul și-a reluat vechea denumire de "Hîncești".

Structura etnică

Componența etnică a orașului Hîncești

     Români [Moldoveni] (89,06%)

     Ruși (4,17%)

     Ucraineni (3,65%)

     Rromi (1,02%)

     Bulgari (0,55%)

     Găgăuzi (0,24%)

     Alte etnii (0,48%)

     Nedeclarat (0,8%)

Conform recensământului populației din 2014 ^[2], populația orașului Hîncești se ridică la 12.491 de locuitori.

Pe teritoriul orașului activează 736 agenți economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile țărănești – 494, urmate de întreprinderile individuale – 109. Din numărul total de întreprinderi 92 sunt cu statut de persoană juridică, inclusiv 63 de societăți cu răspundere limitată, 14 societăți pe acțiuni, 4 întreprinderi municipale și o întreprindere de stat.

Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de încălțăminte „Romanița”, fabrica de prelucrare a vinului „Vitis”-Hîncești, întreprinderea intergospodărească de creștere a porcinilor, etc. De asemenea, pe teritoriul orașului funcționează 8 stații de alimentare cu petrol, un hotel cu 36 de locuri, 2 piețe comerciale, 6 filiale ale băncilor comerciale și 2 case de deservire socială.

Finanțele publice locale

Bugetul orașului pe anul 2003, la partea de venituri, a fost aprobat în sumă de 7,7 mil. lei, s-au acumulat 10,8 mil. lei sau cu 40% mai mult decât suma planificată. În structura cheltuielilor predomină cele destinate educației. Specific orașului Hîncești este faptul că pentru construcția gazoductului au fost alocate 1,68 mil. lei și pentru reparația capitală a drumurilor 1,86 mil. lei, ceea ce împreună constituie circa 32%. Acest indicator este unul din cei mai buni pe republică.

Asigurarea cu apă potabilă este o problemă majoră a localității. În prezent lungimea totală a rețelelor de alimentare centralizată cu apă este de 43 km. Capacitatea de producție a utilajului de captare este de 1.920 mp în 24 ore. Cea mai mare parte a gospodăriilor din localitate se alimentează cu apă în mod autonom.

Orașul Hîncești este în faza inițială a procesului de gazificare, la moment sunt aprovizionate cu gaze doar câteva procente din case. Termificarea centralizată nu se efectuează de circa 5-6 ani, încălzirea îi revine autonom fiecărui locatar. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 43,3 km, marea majoritate a lor fiind neasfaltate.

Primarul orașului Hîncești este, din 2011,^{[necesită citare]} Alexandru Botnari (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), reales în iunie 2015, noiembrie 2019 și noiembrie 2023.^[1]

Componența Consiliului local Hîncești (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,^[4] este următoarea:

Populația orașului Hîncești este de 18.850 locuitori, majoritatea o constituie românii (moldovenii). Dintre minoritățile naționale predomină ruși, ucraineni și romi. În orașul Hîncești funcționează 5 instituții preșcolare cu 980 de locuri și 8 instituții de învățământ, inclusiv: 2 școli medii cu 1.430 elevi, 3 licee cu 1.660 elevi, o școală-internat cu 200 copii, un colegiu de construcție cu 350 studenți și o școală polivalentă cu 370 elevi. În sistemul de învățământ din oraș activează 380 pedagogi. Recent a fost dat în exploatare un centru de plasament al copiilor cu 31 de locuri.

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din spitalul raional cu 395 paturi, un centru al medicilor de familie și un oficiu al medicilor de familie. În domeniul ocrotirii sănătății sunt angajați 94 de medici.

Pe teritoriul orașului Hîncești activează Casa de Cultură, o școală muzicală, un muzeu și 2 biblioteci publice cu un fond de carte de peste 68 mii exemplare, 7 colective artistice și 5 formații care dețin titlul de formație-model.

Născuți în Hîncești

• Zarmair Mserian (1836–1899), publicist și traducător armean, cenzor și consilier de stat țarist
• Grigore Cotovschi (1881–1925), conducător militar și activist politic comunist
• Iosif Epelboim (1893–1962), rabin și figură publică basarabeană și sovietică
• Iacov Knaani (1894–1978), lingvist și lexicograf israelian
• Leonid Anulov (1897–1974), agent de informații sovietic
• Iankl Iankelevici (1905–1938), poet, prezentator de radio și profesor sovietic
• Lidia Botezatu (n. 1949), interpretă moldoveană de muzică ușoară
• Grigore Cobzac (n. 1959), politician moldovean
• Silvia Radu (n. 1972), administrator, jurist și filolog moldovean
• Iurie Osipenco (n. 1974), antrenor de fotbal și fost fotbalist moldovean
• Natalia Morari (n. 1984), jurnalistă moldoveană

Au locuit în Hîncești

• Gevork Aivazian, tatăl cunoscutului pictor rus Ivan Aivazovski^[5]
• Manuc Bei (1769–1817), negustor și diplomat otoman de etnie armeană
• Timotei Bătrânu (n. 1944), pictor moldovean

• Listă de orașe din Republica Moldova

• Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova / Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5