Hunor Kelemen

În 2014 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Ocupă prima poziție pe buletinul de vot.^[5]

Conform rezultatelor finale ale alegerilor pentru președinția României, candidatul Hunor Kelemen a obținut în primul tur de scrutin (organizat în ziua de duminică, 2 noiembrie 2014) un număr de 329.727 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 8 din 14, cumulând circa 3,47% din toate voturile exprimate și validate.

Proiectul Roșia Montană

Deși în 2010, Hunor Kelemen se declarase împotriva proiectului minier al Roșia Montană Gold Corporation (un proiect ce presupune deschiderea unei mari exploatări prin cianurare), în iulie 2011, ca ministru al Culturii și Patrimoniului Național, a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană după ce Comisia Națională de Arheologie i-a trimis certificatul spre aprobare, aceeași comisie emițând și în 2004 un certificat de descărcare pe care Curtea de Apel Brașov l-a anulat printr-o decizie definitivă ^[6][7][8][9]. Comisia de arheologie a validat strategia RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) de a minimaliza importanța și valoarea patrimonială de excepție a masivului Cârnic, ce găzduiește 7 km de galerii romane și preromane, zeci de kilometri de galerii moderne. Cu puțin timp înainte de această acțiune, el a aprobat pensionarea profesorului Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, un susținător al patrimoniului Roșiei Montane^{[10][11][12][13][14]} și oponent al proiectului minier.

Ca urmare a deciziei de acordare a certificatului de descărcare arheologică a masivului Cârnic-Roșia Montană au avut loc mai multe proteste în București și marile orașe ale României.

În contextul politic românesc, partidul UDMR nu a mai fost cooptat la guvernarea USL începută în 2012, și Hunor Kelemen a declarat public că aceasta s-a întâmplat din cauza opoziției formațiunii sale față de continuarea definirii României prin Constituție ca stat-național.

• A szigetlakó, (volum de poezii), editura Pallas Akadémia, 2001
• A madárijesztök halála, (roman), editura Mentor, 1999
• Minuszévek, (volum de poezii), editura Kriterion, 1995

• Premiul Litera (Budapesta), 1996^[15]
• Premiul Uniunii Scriitorilor, 1996^[16]
• Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare, 2008
• Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[17]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hunor Kelemen

• „Site-ul de campanie pentru alegerile prezidențiale din 2009”. Arhivat din original la 6 iulie 2012. Accesat în 13 noiembrie 2009. 
• Kelemen Hunor a candidat la Președinția României, 20 decembrie 2009, Adevărul
• profilul lui Kelemen Hunor pe Harta politicii din România

Interviuri

• VIDEO Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Autonomia nu atinge integritatea teritorială”, 11 ianuarie 2012, George Radulescu, Adevărul