Mahmud Pașa

Mahmud Pașa
Date personale
PoreclăAdni
Născut1420 Modificați la Wikidata
Novo Brdo, Novo Brdo Municipality⁠(d), Provincia Autonomă Kosovo și Metohia, Serbia Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani) Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea Modificați la Wikidata
Frați și suroriMihailo Anđelović[*][[Mihailo Anđelović (governor)|​]] Modificați la Wikidata
Religieislam Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba turcă
limba persană Modificați la Wikidata
PoreclaAdni
Activitate
A luptat pentruImperiul Otoman
Ani de serviciu1456–1474
GradulMare Vizir
Bătălii / RăzboaieAsediul Belgradului
Semnătură

Mahmud Pașa (în sârbă/croată: Mahmud-paša Anđelović, chirilic: Махмуд-паша Анђеловић, turcă Veli Mahmud Pașa; 1420–1474) a fost Mare Vizir al Imperiului Otoman în 1456-1468 și din nou în 1472-1474, scriind poeme persane și turcești sub pseudonimul Adni. El a fost un descendent al bizantinilor Angeloi și s-a născut creștin, dar a fost răpit pe când era copil de sultan potrivit practicii devșirme și crescut ca musulman la Edirne. Militar capabil, el a fost căsătorit cu o fiică a sultanului Mahomed al II-lea. După ce s-a remarcat la Asediul Belgradului (1456), el a fost ridicat la poziția de Mare Vizir ca o recompensă, succedându-i lui Zagan Pașa. De-a lungul mandatului său el a condus armate și l-a însoțit pe Mahomed al II-lea în propriile sale campanii militare.

Origine și viață timpurie

După cucerirea otomană a Tesaliei în 1394, conducătorii din familia Angeloi[1] Philanthropenoi s-au refugiat. Nepoții fie ai lui Alexios, fie ai lui Manuel, au fost Mahmud Pașa și fratele său Mihailo Anđelović. El ar putea fi fost înrudit și cu nobilii Alessio și Peter Spani prin Alexios al III-lea Angelos, care a fost probabil strămoșul lor.[2] Deși sursele contemporane bizantine și Ibn Kemal îl consideră sârb, unele surse otomane de mai târziu îl consideră croat.[b]

El s-a născut în 1420, în satul Novo Brdo din Despotatul Serbiei al Imperiului Otoman (azi în Kosovo[a]). El a fost răpit[3] în 1427, în timpul unei invazii otomane în Serbia[4], de către turcii otomani (devșirme, o practică otomană) și a fost trimis, împreună cu alți doi băieți la Edirne.[5] Potrivit lui Laonikos Chalkokondyles, el a fost capturat de călăreții sultanului Murad al II-lea, în timp ce călătorea cu mama sa de la Novo Brdo la Smederevo.[1] A fost crescut ca musulman în conformitate cu practica din acea vreme.[4] Fratele său Mihail Angelovic a rămas în Serbia, dar el ar fi avansat rapid în rândurile birocrației otomane. Mama lor s-a mutat la Istanbul, rămânând în același timp creștină; ea a fost favorizată și i s-a acordat o proprietate funciară de către sultan.[6]

Viață

Militar capabil, el a fost căsătorit cu o fiică a sultanului Mahomed al II-lea. Dupa ce s-a distins în Asediul Belgradului (1456), el a fost ridicat la poziția de Mare Vizir ca o recompensă, succedându-i lui Zagan Pașa.[7] De-a lungul carierei sale el a condus armate sau l-a însoțit pe Mahomed al II-lea în propriile sale campanii.[8]

În 1458, despotul sârb Lazar Branković a murit. Mihailo, fratele lui Mahmud, a devenit membru al unui consiliu de regență, dar a fost detronat în curând de facțiunea anti-otomană și pro-maghiară de la curtea sârbă. Ca reacție, Mahmud a atacat și confiscat Cetatea Smederevo și a confiscat câteva fortificații suplimentare aflate în vecinătatea sa. Amenințat de o posibilă intervenție maghiară el a fost nevoit totuși să se retragă înspre sud și să se alăture forțelor sultanului Mahomed al II-lea la Skopje.[9] În 1461, el l-a însoțit pe Mahomed în campania sa împotriva Imperiului din Trapezunt, ultimul supraviețuitor al Imperiului Bizantin. Mahmud a negociat predarea orașului Trapezunt, împreună cu trezorierul său, savantul George Amiroutzes, care era și vărul său.[10]

În 1463 Mahmud a condus invazia și cucerirea statului vasal otoman Bosnia, chiar dacă un tratat de pace între Bosnia și otomani tocmai fusese reînnoit. El l-a capturat pe regele bosniac, Stephen Tomašević, la Ključ, și a obținut de la el cedarea țării către Imperiul Otoman.[9]

Angelović l-a însoțit pe Mahomed al II-lea, când acesta din urmă a atacat Albania Veneta în vara anului 1467. Skanderbeg, care era pe atunci aliat cu venețienii, s-a retras în munți în timp ce Angelović l-a urmărit, dar nu a reușit să-l găsească, deoarece Skanderbeg a reușit să fugă pe coastă.[11] Potrivit lui Tursun Beg și Ibn Kemal, Angelović a înotat prin Bojana, a atacat cetatea Scutari controlată de venețieni și a prădat zona înconjurătoare.[12]

Mahmud a fost demis în 1468 ca urmare a mașinațiunilor succesorului său, Rom Mehmed Pașa, aparent din cauza unor nereguli în ceea ce privește relocarea foștilor locuitori din Karaman la Constantinopol după cucerirea anterioară a Karamanului în acel an.[13] El a fost reinstalat în 1472, dar relațiile sale cu sultanul au fost acum încordate. El a fost demis și executat în 1474, din cauza fiului lui Mahomed, prințul Mustafa. Mahmud era certat cu Mustafa după divorțul său de a doua sa soție pentru că a petrecut o noapte în aceeași casă cu Mustafa în timp ce Mahmud lipsea de acasă deoarece participa la campania din 1473. Moartea ulterioară a lui Mustafa în 1474 a fost chiar atribuită de cronicile ulterioare otrăvirii sale de către Mahmud.[14]

Adnotări

Note

  • ^ Stavrides 2001, p. 164.
    „...According to Tursun Bey and Ibn Kemal,... After crossing Boyana river by swimming Mahmud Pasha attacked the city and destroyed the area around it. He returned to sultan with much booty...”
  • ^ Finkel (2006), pp. 78–79
  • ^ Finkel (2006), p. 79
  • ^ a b Gabriel Piterberg, Teofilo F. Ruiz, Geoffrey Symcox, Braudel revisited: the Mediterranean world, 1600-1800, p. 93
  • ^ a b Ayvansarayı̂; Crane, Hafız Hüseyin; Howard (). The garden of the mosques: Hafiz Hüseyin al-Ayvansarayī's guide to the Muslim monuments of Ottoman Istanbul. Brill. p. 28. ISBN 9004112421, 9789004112421 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  • ^ E. J. Brill, The encyclopaedia of Islām, Vol 3, p. 136 "Mahmud Pasha", [1]
  • ^ United Center for Research and Training in History (). Bulgarian historical review: Revue bulgare d'histoire. Pub. House of the Bulgarian Academy of Sciences. p. 48. 
  • Referințe

    • Finkel, Caroline (). Osman's Dream: The Story of the Ottoman Empire 1300–1923. London: John Murray. ISBN 978-0-7195-6112-2. 
    • Stavrides, Théoharis (), The Sultan of vezirs: the life and times of the Ottoman Grand Vezir Mahmud Pasha Angelovic (1453–1474), Brill, ISBN 978-90-04-12106-5 
    🔥 Top keywords: Pagina principalăSpecial:CăutareCS Corvinul HunedoaraFlorin MaximNoua CaledonieSlovaciaRomâniaIl VoloGen non-binarȘtefan cel MareSfinții Împărați Constantin și ElenaCupa României la fotbalXXX: Return of Xander CageRobert FicoUniunea EuropeanăAl Doilea Război MondialFlorin PiersicYouTubeZodiacVlad ȚepeșMihai EminescuAlegeri prezidențiale în România, 2024BucureștiSocietatea Română de TeleviziuneCarol I al RomânieiMihai ViteazulSpecial:Schimbări recenteRepublica Moldova16 maiNicolae CeaușescuHunedoaraUltima noapte de dragoste, întâia noapte de războiPrimul Război MondialFranțaAlexandru Ioan CuzaLista orașelor din RomâniaLista prefixelor telefonice internaționaleO scrisoare pierdutăLista capitalelor europene după suprafață