Pedeapsa cu moartea

Pedeapsa cu moartea (cunoscută și ca pedeapsa capitală) este uciderea prevăzută prin lege a unui om ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost găsit vinovat. De obicei este precedată de un proces judiciar, care se termină cu o sentință de condamnare la moarte. Aceasta este pusă în aplicare prin execuție.

Cesare Beccaria, Dei delitti e delle pene

Din punct de vedere istoric, executarea infractorilor sau a adversarilor politici a fost o practică comună aproape tuturor societăților. Acum, pedeapsa capitală are o arie de folosire mai izolată, dar mai este încă practicată.

În unele țări, celor găsiți vinovați de crimă, spionaj sau trădare li se aplică această pedeapsă. Curțile marțiale dau cel mai des această sentință, fiind comună în dreptul militar.[necesită citare]

În alte societăți pedeapsa cu moartea este folosită și pentru actele de viol, adulter, incest, homosexualitate sau trafic de stupefiante ori apostazie.[necesită citare]

În China de exemplu, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupție sunt pedepsite cu moartea.[necesită citare]

Metode de executare a condamnaților

În decursul istoriei, s-au folosit diverse metode de executare a condamnaților la moarte:

Pedeapsa capitală în România

În România comunistă au fost executate 104 persoane[1].Între 1965 și 1989 Tribunalul Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane[1].

Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață.[2]Pe 12 ianuarie 1990, sub presiunea mulțimii care cerea pedeapsa cu moartea pentru zeci de lideri comuniști, trimiși în judecată pentru omor deosebit de grav, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a decretat scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român și organizarea, în data de 28 ianuarie 1990, a unui referendum cu privire la pedeapsa cu moartea.[3]Cu zece zile înainte de referendum, CFSN a decis anularea acestuia, împreună cu anularea decretului prin care PCR fusese scos în afara legii.[3]Conducerea CFSN, prin vocea lui Ion Iliescu, a recunoscut atunci că ideea referendumului a fost o greșeală politică.[3]Constituția din 1991 a garantat dreptul la viață și a dispus clar interzicerea pedepsei cu moartea.[3]Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost soții Ceaușescu (25 decembrie 1989).

Execuții capitale în 2009

ȚaraNumăr de execuții în 2009
1 ChinaOficial niciuna.[4][5] Cel puțin 1700 (estimare), dar posibil să fie și 10.000 pe an.[6]
2 Iran388
3 IrakCel puțin 120
4 Arabia SaudităCel puțin 69
5 Statele Unite52
6 YemenCel puțin 30
7 SudanCel puțin 9
8 VietnamCel puțin 9
9 SiriaCel puțin 8
10 Japonia7
11 EgiptCel puțin 5
12 LibiaCel puțin 4
13 Bangladesh3
14 Thailanda2
15 SingaporeCel puțin 1
16 Botswana1
17 MalaeziaNiciuna
18 Coreea de NordNiciuna

Note

Legături externe