Regiunea Flamandă

Regiunea a fost înființată pe 8 august 1980, odată cu Regiunea Valonă și Regiunea Capitalei Bruxelles, ca parte a structurii statului federal belgian, alcătuit din comunități și regiuni. Imediat după înființarea sa, regiunea și-a transferat Comunității Flamande toate competențele pe care i le acordă constituția Belgiei. Prin urmare, actualele autorități flamande (Parlamentul Flamand și Guvernul Flamand) reprezintă întregul popor flamand, inclusiv populația flamandă din Regiunea Capitalei Bruxelles, care trăiește în afara granițelor administrative ale Regiunii Flamande. În consecință, Regiunea Flamandă este guvernată de instituțiile Comunității Flamande. Totuși, membrii parlamentului Comunității Flamande aleși în Regiunea Capitalei Bruxelles nu au drept de vot în afacerile regionale flamande.

Puterile și competențele Regiunii Flamande sunt definite de Constituția Belgiei și de „Legea specială cu privire la reforma instituțiilor”, din 8 august 1980.^[4] Regiunea Flamandă nu are puteri și competențe în Bruxelles.

Diviziuni administrative

Informații suplimentare: Provinciile Flandrei

Regiunea Flamandă este constituită din cinci provincii, fiecare din ele fiind alcătuită din arondismente administrative care, la rândul lor, conțin municipalități (300 în total în Flandra, denumite gemeente).^[5][6]

În mod surprinzător, sediul parlamentului flamand este la Bruxelles, oraș care nu este parte a Regiunii Flamande, ci este component al Regiunii Capitalei Bruxelles, de sine stătătoare. Spre deosebire de corespondentul său flamand, parlamentul valon are sediul pe teritoriul Valoniei, la Namur.^[7]

Totuși, la Bruxelles își au sediul atât instituțiile Comunității Flamande, cât și cele ale Comunității Franceze.

Provincie		Capitală	Arondismente administrative	Populație (1 ianuarie 2019)[2]	Suprafață[1]	Densitate
1	Anvers (Antwerpen)	Anvers (Antwerpen)	Antwerpen, Mechelen, Turnhout	1,857,986	2876 km²	647 km²
2	Limburg (Limburg)	Hasselt	Hasselt, Maaseik, Tongeren	874,048	2427 km²	361 km²
3	Flandra de Est (Oost-Vlaanderen)	Gent (Gand)	Aalst, Dendermonde, Eeklo, Gent, Oudenaarde, Sint-Niklaas	1,515,064	3007 km²	504 km²
4	Brabantul Flamand (Vlaams-Brabant)	Louvain (Leuven)	Halle-Vilvoorde, Leuven	1,146,175	2118 km²	542 km²
5	Flandra de Vest (West-Vlaanderen)	Bruges (Brugge)	Brugge, Diksmuide, Ieper, Kortrijk, Oostende, Roeselare, Tielt, Veurne	1,195,796	3197 km²	375 km²

Niveluri administrative, executive și electorale

Regiunea Flamandă		Supranațional	Național		Comunitar	Regional	Provincie	Arondisment	District provincial	Canton	Municipalitate	District
Administrativ	Nivel	Uniunea Europeană	Belgia		Flandra		Antwerpen Limburg  Flandra de Est  Flandra de Vest  Brabantul Flamand	22			308	9
					Comunitatea Flamandă	Regiunea Flamandă
	Executiv	Comisia Europeană	Guvernul Belgiei		Guvernul Flamand		Colegiul Provincial				Colegiul Comunal	Colegiul Districtual
	Legislativ	Parlamentul European	Senat	Camera Reprezentanților	Parlamentul Flamand		Consiliul Provincial				Consiliul Comunal	Consiliul Districtual
Circumscripție electorală		Colegiul neerlandofon		Antwerpen, Limburg, Brabantul Flamand, Flandra de Est și Flandra de Vest				12	35	103	308	9
Alegeri		Europene	Federale		în Flandra		Provinciale				Comunale	Districtuale

Regiunea Flamandă are o economie modernă și diversificată, cu accentul pus pe cercetare și dezvoltare. Multe întreprinderi lucrează strâns cu centre de cercetare locale pentru a dezvolta noi produse și servicii.^[8] Produsul intern brut (PIB) al regiunii a fost 269.9 miliarde € în 2018, reprezentând 59% din cel al Belgiei. PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea standard de cumpărare, a fost de 36.300 € sau 136% din PIB-ul mediu al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene în același an.^[9] Același indicator economic era estimat la 34.200 €/cap de locuitor în 2020, scăderea fiind pusă pe seama pandemiei de COVID-19.^[10]

Transport

De Lijn este principala companie de transport în comun din Regiunea Flamandă și este administrată de guvernul flamand. Cartierul general al companiei este situat în Mechelen.^[11] Pe 31 decembrie 2019, compania dispunea de 2295 de autobuze și 398 de tramvaie, din care 48 circulau pe linia litoralului^[12], cea mai lungă linie de tramvai aflată în exploatare în lume.^[13][14] Cu excepția tramvaiului litoralului și a altor câteva linii speciale, un bilet sau abonament De Lijn este valabil pe orice mijloc de transport al companiei, în orice localitate acoperită de rețeaua de transport public a acesteia.

Guvernul flamand este responsabil și de întreținerea și administrarea a circa 500 de kilometri de drumuri regionale (în neerlandeză gewestwegen) și circa 900 de kilometri de autostrăzi care străbat teritoriul Regiunii Flamande. Alte tipuri de drumuri aflate în administrarea regiunii sunt cele provinciale și cele municipale.

În 2019, în Regiunea Flamandă trăiau 6.589.069 de locuitori^[1], reprezentând 57,8% din populația Belgiei, răspândiți pe o suprafață de 13.625 km²^[1], reprezentând doar 41,5% din cea a Belgiei, ceea ce indică o densitate mare. Diamantul Flamand (în neerlandeză Vlaamse Ruit) este numele zonei centrale, cea mai populată din Regiunea Flamandă, alcătuită din câteva orașe mari ca Anvers, Gent, Leuven și Mechelen, precum și localitățile compacte dintre ele. Aproximativ 5.500.000 de persoane trăiesc în această zonă.

Orașe

Cele mai mari orașe din Regiunea Flamandă, conform cifrelor privind populația publicate pe 1 ianuarie 2018, sunt următoarele:^[15]

• Antwerpen (523.248)
• Gent (260.341)
• Bruges (118.284)
• Leuven (101.396)
• Mechelen (86.304)
• Aalst (85.715)
• Hasselt (77.651)
• Sint-Niklaas (76.756)
• Kortrijk (76.265)
• Oostende (71.332)
• Genk (66.110)
• Roeselare (62.301)

Limbă

Limba oficială a Regiunii Flamande este neerlandeza^[16], denumită uneori în mod colocvial „limba flamandă” (în neerlandeză Vlaams)^[17][18]. Există și numeroase dialecte, cele mai importante fiind flamanda occidentală, flamanda orientală, dialectul brabantin și cel limburghez.

Limba franceză poate fi utilizată în anumite scopuri administrative într-un număr limitat de municipalități, 12 în total, denumite „comune cu facilități lingvistice”, din care 6 sunt situate în jurul Regiunii Capitalei Bruxelles, iar celelalte 6 la granița administrativă cu Regiunea Valonă.^[19]

„Municipalitățile de la periferie” (în neerlandeză Vlaamse Rand), adică cele situate în jurul orașului Bruxelles, sunt Drogenbos, Kraainem, Linkebeek, Sint-Genesius-Rode, Wemmel și Wezembeek-Oppem.^[19] Bruxelles era inițial un oraș vorbitor de neerlandeză, însă a fost francofonizat în secolele al XIX-lea și al XX-lea, în prezent locuitorii fiind în mare parte vorbitori de franceză.

Municipalitățile cu facilități lingvistice de la granița cu Valonia sunt Bever (în franceză Biévène), Herstappe, Mesen (în franceză Messines), Ronse (în franceză Renaix), Spiere-Helkijn (în franceză Espierres-Helchin), Voeren (în franceză Fourons).^[19]

Minorități

Proporția minorităților în cadrul populației flamande nu este cunoscută, deoarece Regiunea Flamandă nu publică statistici oficiale priving componența etnică și lingvistică a regiunii. Statistici foarte detaliate sunt însă disponibile anual în sistemul de învățământ de stat flamand, însă ele nu se referă la minoritățile etnice cu cetățenie belgiană care locuiesc pe teritoriul Regiunii Flamande, ci doar la naționalitățile străine. În total, în anul școlar 2019–2020 erau înscriși 47.654 de elevi de naționalitate străină în ciclul de învățământ primar și 41.773 în cel secundar, în total 89.427 de elevi.^[20] În sistemul preșcolar erau încriși 31.147 de copii de naționalitate străină.^[20] Aceste cifre nu cuprind și elevii și preșcolarii înscriși în sistemul de învățământ privat sau confesional.