Wikipedia:Pagini de șters/Livia Nichifor
Livia Nichifor
Șterge. Notabilitate nedovedită. @Al Balint: Vă rog să înțelegeți că oricâte documente personale veți publica, pe diferite căi, acestea nu pot substitui sursele de încredere independente care sunt necesare pentru stabilirea notabilității subiectului. Aș îndrăzni să vă recomand să luați o pauză de reculegere și să vă reconsiderați atitudinea, ținând seama și de îndrumarea noastră referitoare la conflictele de interese. Nu cred că dorește nimeni să umbrească aici nici memoria subiectului, nici impresiile create involuntar de vreun moștenitor al acestuia. --Pafsanias (discuție) 19 mai 2017 15:07 (EEST)
- @Pafsanias: Iata si sursa de incredere: ziarul "Viata Medicala" Nr. 20/19 Mai 2017, pag 15, articolul "O viata dedicata pediatriei"[1], [2]. Acum chiar nu mai poate fi invocat niciun impediment cf. procedurilor Wikipedia mentionate.--Al Balint (discuție) 19 mai 2017 15:46 (EEST)
- E, într-adevăr, o publicație proaspătă. Îi mulțumesc colegei Cornelia Nistor pentru implicarea promptă în documentarea articolului și aș dori să o invit să se pronunțe și în această discuție, dacă este posibil. --Pafsanias (discuție) 19 mai 2017 15:55 (EEST)
- Comentariu Articolul din ziarul Viața Medicală Nr. 20/19 Mai 2017, O viață dăruită pediatriei nu poate fi folosit ca referință deoarece este în mare parte un plagiat, sursa Wikipedia. --Silenzio (discuție) 19 mai 2017 18:58 (EEST)
- Mda, cam 10 % din indicatorul "mortalitate infantilă" se datorează acțiunilor medicale, iar acțiunile medicale care au impact asupra acestui indicator sunt efectul unei munci de echipă. Utilizatorul în cauză care susține persoana care este subiectul articolului printr-o campanie cu care este în conflict de interese nu este specialist confirmat și recunoscut în domeniu și în consecință nu are abilitățile necesare pentru a cunoaște despre ce e vorba în acest indicator. În plus, evoluția acestui subiect este o nouă probă pentru faptul că se pot face presiuni pentru a se publica articole "la comandă" (de altfel am și fost anunțați recent de iminența - iată concretizată a acestui lucru, motiv pentru care trebuie să-i mulțumim utilizatorului în cauză...). Aceasta pune niște probleme foarte mari în raport cu modul în care comunitatea Wikipedia trebuie să reacționeze la genul acesta de lucruri.
- Dacă veți citi articolul din Viața Medicală cu atenție, veți obseva că textul respectiv nu spune decât că subiectul articolului în cauză a avut o activitate meritorie și nimic mai mult. Ferice de cei care au avut o astfel de activitate deoarece ei ar trebui să constituie coloana vertebrală a unei țări. Ceea ce e în neregulă însă, e că săptămânalul medical nu evidențiază prea clar faptul că acel 2 % este efectul muncii echipei de medici, atribuindu-l oarecum respectivei persoane. Acest lucru poate pune în discuție credibilitatea textului.
- De asemenea, am remarcat faptul că utilizatorul ne explică modalitatea în care după opinia lui Wikipedia în limba română trebuie gestionată. Trebuie să-i mulțumim că ne împărtășește din îndelungata sa experiență de Wikipedist și în consecință este imperios necesar să apelăm strict la mecanismele deja confirmate de decizie al comunității, conform unor reguli bine bătute în cuie.
- Aștept cu mare interes să fiu informat de utilizatoarea Cornelia Nistor, de raționamentul care a condus la atribuirea efectului muncii unei largi echipe, cu prioritate unei singure persoane. De asemenea, aștept cu mare interes probele care să susțină afirmațiile respective.--Accipiter Q. Gentilis(D) 19 mai 2017 19:16 (EEST) P.S. Apropo, există pe undeva tichetul care consemnează acordul săptămânalului Viața Medicală pentru postarea paginii respective la Commons ?
- Comentariu: Viața Medicală nu trebuie judecată prea aspru... Publică doar informațiile pe care le are la dispoziție prin bunăvoința redactorilor, la fel ca și Wikipedia. E lăudabil faptul că și-a procurat din timp o fotografie a subiectului împreună cu fiul, iar nu în vreo ipostază profesională contestabilă, cu vreun nou-născut greu de recunoscut, salvat de sub indicatorul mortalității infantile. --Pafsanias (discuție) 19 mai 2017 21:16 (EEST)
Păstrează. A fost adusă o sursă care dovedește notabilitatea acestui medic în cel mai prestigios ziar medical din România "Viața Medicală". Acest ziar nu a plagiat Wikipedia, probabil s-a inspirat din ea, autorul articolului având alte surse. Chiar astăzi am primit acest ziar. Articolul ar trebui de refăcut. Cea mai mare problemă despre medicii sau biologii din România este că aflăm că sunt notabili abia după decesul lor, după care se publică o serie de articole despre viața și activitatea lor. --Danvasilis (discuție) 19 mai 2017 22:37 (EEST). PS. Faptul că mai multe ziare folosesc articolele de pe Wikipedia este lăudabil și arată că mai multe articole din ea sunt de calitate. Eu nu mă supăr dacă mai multe paragrafe din articolul Donald Trump, scris de mine, au fost preluate de ziare. --Danvasilis (discuție) 19 mai 2017 23:18 (EEST)
- Asta n-o înțeleg: „Eu nu mă supăr dacă mai multe paragrafe din articolul ..., scris de mine, au fost preluate de ziare.” Wikipedia nu este sursă de încredere, iar ce au preluat ziarele de la Wikipedia nu poate fi reutilizat de Wikipedia. -- Victor Blacus (discuție) 19 mai 2017 23:24 (EEST)
Scuze, dacă articolele din Wikipedia sunt scrise la nivel, cu surse din publicații științifice, aceste articole sunt de încredere. Mai multe articole din Wikipedia sunt citate în revistele științifice de prestigiu. --Danvasilis (discuție) 19 mai 2017 23:40 (EEST)
- Nu, Wikipedia nu este sursă de încredere. Dacă a utilizat surse de încredere, ziarele trebuie să citeze aceste surse, nu Wikipedia. Wikipedia nu poate să se citeze pe sine, nici măcar, sau mai ales, prin acest subterfugiu. -- Victor Blacus (discuție) 19 mai 2017 23:45 (EEST)
E bine de citit unele articole despre Wikipedia: Brown, Adam R. "Wikipedia as a data source for political scientists: Accuracy and completeness of coverage." PS: Political Science & Politics 44.02 (2011): 339-343, Black, Erik W. "Wikipedia and academic peer review: Wikipedia as a recognised medium for scholarly publication?." Online Information Review 32.1 (2008): 73-88., Okoli, Chitu. "A brief review of studies of Wikipedia in peer-reviewed journals." Digital Society, 2009. ICDS'09. Third International Conference on. IEEE, 2009., PHO, AP. "Internet encyclopaedias go head to head." Nature 438 (2005): 15. etc. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 00:09 (EEST). PS. Dacă nu aș avea încredere în cea ce scriu pe Wikipedia, nu aș mai scrie pe ea. Ca exemple de articole de calitate și de încredere aș aduce unele articole scrise de Accipiter Q. Gentilis despre România în primul război mondial, sau de Asybaris01 despre pictori români, care le depășesc pe cele din literatura de specialitate. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 01:37 (EEST)
- @Danvasilis: fac o precizare strict necesară. Articolele scrise de mine nu au cum să depășească în nici un caz literatura de specialitate și ele cu siguranță nu încearcă să țintească asemenea pretenții, ci doar încearcă să compileze într-un mod pe cât posibil mai prietenos pentru un nespecialist interesat de un anume subiect, ceea ce spun mai mulți specialiști deștepți și informați despre acesta. Țin neapărat să-mi cunosc lungul nasului și nu doresc să uit nici un moment la ce distanță se află vârful acestuia de baza piramidei mele nazale. Altfel așa putea ajunge precum unii care confundă notele de pe portativ - cu organizarea și metodologiile de control din rețeaua sanitară.--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 01:53 (EEST)
- P.S. @Danvasilis: vă recomand cu căldură vizualizarea acestei scurte benzi desenate pentru a putea pecepe corect in punct de vedere al tonalității, unele zgomote rezultate din baterea șeii de la cal.--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 02:32 (EEST)
Păstrează. Subiectul este notabil, fiind descris în detaliu într-o sursă de încredere independentă de subiect: ziarul Viața Medicală.--Antal2017 (discuție) 19 mai 2017 23:32 (EEST) Clonă Al Balint per checkuser--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2017 17:37 (EEST)
Șterge rapid: fără notabilitate. Remarc în plus faptul că asistăm la o serie de încercări forțate și disperate din partea utilizatorului Al Balint de a dovedi notabilitatea unei persoane (valoroase în viața reală, ca mulți alți medici). În contextul în care persoana respectivă a dispărut de curând, alături de implicațiile de natură personală (evidente) ale utilizatorului Al Balint, găsesc aceste demersuri ale dumnealui de-a dreptul incalificabile. Mă refer aici inclusiv la discuțiile pe care le-a generat pe marginea subiectului în cauză. Există multe alte moduri mai frumoase (și mai bune) de a cinsti memoria unei persoane. Acesta nu este unul dintre ele. În plus, faptul că a apărut în Viața Medicală un articol despre subiectul în cauză nu-i conferă automat notabilitate acelei persoane. De altfel, articolul oricum nu spune mare lucru. Este un elogiu adus unei persoane care și-a dedicat viața pacienților, atât. Wintereu 20 mai 2017 01:44 (EEST)
- articolul este pe deplin relevant sub aspectul notabilității - sursa fiind de încredere, cf.criteriilor Wikipedia: ziarul "Viața Medicală" Nr. 20/19 Mai 2017, pag 15, articolul "O viață dedicată pediatriei"[3], [4].--Al Balint (discuție) 20 mai 2017 07:21 (EEST)
- Sursele citate de dumneavoastră nu îndeplinesc criteriile de notabilitate. Din toată această odisee reiese doar faptul că subiectul și-a dedicat viața pacienților (ca mulți alți medici), alături de medalia Meritul Sanitar. Legat de V.M. nu înseamnă că dacă cineva este menționat acolo, automat este suficient notabil pentru a avea un articol dedicat la Wikipedia. Ce merite are? O viață dedicată pacienților? Foarte frumos, dar insuficient pentru Wikipedia. Ce lucrări de specialitate a publicat? Nu văd decât un manuscris. Credeți că în baza acelui articol din V.M. s-ar putea scrie aici un articol enciclopedic de calitate? Vă asigur că nu. Wintereu 20 mai 2017 09:41 (EEST)
Păstrează. Notabilitatea subiectului este demonstrată.--Phorion (discuție) 20 mai 2017 10:13 (EEST)
Păstrează. datele expuse în articol ilustrează notabilitatea subiectului.--Jeannedelciu (discuție) 20 mai 2017 11:01 (EEST) Clonă Phorion per checkuser--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2017 17:39 (EEST)
Comentariu: Se poate observa mai sus repetiția unui fenomen, anume apariția subită a unor utilizatori (fără alte contribuții) care vin să susțină cauza. Le transmit lor și tuturor celor asemenea faptul că nu contează numărul utilizatorilor care se exprimă pro sau contra, ci argumentele. Argumentele relevante sunt cele care au la bază (sau fac referire la) politicile și îndrumările proiectului. Mă voi referi acum la comentariile celor doi utilizatori apăruți peste noapte.
- Notabilitatea se demonstrează doar prin surse de încredere independente de subiect. Un elogiu adus întregii activități a unei persoane poate veni doar în completarea unor surse de încredere. Chiar și presupunând (nu e cazul aici) că ar enumera o serie de merite, publicații etc, rămâne întrebarea pe ce surse de încredere se bazează? De regulă elogiile reprezintă aprecieri ale colegilor de breaslă sau ale altor oameni care au cunoscut persoana în cauză. Sunt, prin urmare, supuse unui grad de subiectivism. În lipsa unor surse secundare sau terțiare, relevanța unui asemenea material este scăzută.
- Notabilitatea nu este ilustrată de „datele expuse în articol”, ci de meritele acelei persoane susținute prin surse de încredere independente de subiect. Cu excepția medaliei, nu avem nimic. Discuția ar trebui să continue în următoarea direcție. O asemenea medalie este suficientă pentru a conferi automat notabilitate unei persoane? Așa cum este descrisă în legea nr. 539/2003, părerea mea este că nu. Așa cum am spus și pe pagina de discuții a articolului, cu totul altceva ar fi fost dacă am fi vorbit despre Ordinul Meritul Sanitar (vezi aceeași lege și diferențele dintre cele două onoruri).
Wintereu 20 mai 2017 13:57 (EEST)
- @Wintereu: e vorba de Decretul nr. 54 din 29/01/1969, nu de Legea nr. 539/2003, vedeți aici.--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 14:54 (EEST)
- Corect, mersi. Wintereu 20 mai 2017 15:17 (EEST)
- Referitor la campania pe care o face Al Balint, vezi și en:User talk:Velella#Livia Nichifor. Wintereu 21 mai 2017 06:13 (EEST)
- Corect, mersi. Wintereu 20 mai 2017 15:17 (EEST)
- @Wintereu: e vorba de Decretul nr. 54 din 29/01/1969, nu de Legea nr. 539/2003, vedeți aici.--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 14:54 (EEST)
Păstrează. Dr. Livia Nichifor a fost un medic cu totul remarcabil, iar meritele ei incontestabile sunt edificator reliefate și în sursele de încredere independente reprezentate de Medalia Meritul Sanitar și de articolul O viață dedicată pediatriei , ce a fost publicat în prestigioasa revistă de specialitate Viața Medicală. Criteriile obiective de notabilitate stabilite de Wikipedia sunt astfel clar respectate, justificând păstrarea articolului în cauză.--Dr Damian (discuție) 20 mai 2017 15:38 (EEST) Clonă Al Balint per checkuser--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2017 17:37 (EEST)
Păstrează. Notabilitate validă, articolul trebuie păstrat.--Mirceacristescu (discuție) 20 mai 2017 16:39 (EEST)
Păstrează. Trecută la Orientul Etern, eminenta doctoriță LIVIA NICHIFOR [Z. L.] a lăsat amintirea a unui exemplu de desăvârșit profesionalism și nobil umanism - îmbinând armonios, în spiritul modelului hippocratic, virtuțile medicale cu cele morale, ce i-au conferit aura notabilității oglindite și în importantul articol publicat de ziarul "Viața Medicală". .:.--Hiram of Tyre (discuție) 20 mai 2017 20:28 (EEST) Clonă Phorion per checkuser--Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2017 17:39 (EEST)
Criterii de notabilitate
- I s-au acordat premii sau titluri importante - da, medalia „Meritul sanitar” pentru menținerea indicatorilor de mortalitate infantilă la nivelul cel mai scăzut: sub 2%, o performanță pe plan național și totodată internațional. Rămâne de discuat dacă această medalie este importantă sau nu. În criteriile de notabilitate nu este menționat că Ordinul Meritul Sanitar, medalia Meritul sanitar sau alte distincții sunt importante sau nu, așa că părerile că medalia Meritul sanitar nu este importantă sunt subiective. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 21:18 (EEST)
- Deci conform opiniei dv., de mâine am putea să ne apucăm să scriem câte un articol despre secretara dactilografă din 1976 a comisiei de Cruce Roșie din orașul Năvodari, despre filatoarea comandant de grupă sanitară de la Întreprinderea integrată de lână Constanțe, etc....--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 22:25 (EEST)
- De ce nu, dacă persoanele (fie ele academicieni sau secretare dactilografe) sunt notabile (au distincții, au adus o contribuție considerabilă și au o biografie în surse de încredere) ele merită un articol pe Wikipedia. Cred că ar trebui de deschis o discuție separată despre premii sau titluri importante care conferă automat notabilitatea. În criteriile de notabilitate sunt indicate numai premiile pentru literatură (Premiul Nobel pentru literatură, Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia, pentru întreaga activitate). Până la stabilirea în criteriile de notabilitate că un un premiu sau medalie este importantă sau nu, părerile că medalia Meritul sanitar este importantă sau nu rămân subiective. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 23:19 (EEST)
- Până la menționarea explicită în vreo îndrumare se poate stabili prin consens. Există deja discuții în acest sens. Wintereu 21 mai 2017 00:50 (EEST)
- A adus o contribuție considerabilă, care va rămâne înscrisă în istoria domeniului respectiv. - da, ca director adjunct la Spitalul de Copii „23 August”, prin măsurile administrative a scăzut procentul mortalității infantile sub 2%, adică a salvat mii de vieți. Cele mai comune cauze de deces a copiilor din grupa 0-1 an în spitale sunt diareea și pneumonia, care se datorează în principal neglijării de către conducerea spitalului a măsurilor de dezinsecție și dezinfecție în spitale. Asigurarea serviciilor de curățenie, igienizare și dezinfecție este obligația conducerii spitalului, nu a medicilor specialiști, inclusiv a celor din terapie intensivă. Mai simplu spus nu medicii specialiști cumpără materialele dezinfectante. Vezi cazul Spitalului de Arși în scandalul deceselor pacienților din Incendiul din clubul Colectiv. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 21:18 (EEST)
- Vă rog să prezentați surse de încredere care să dovedească cele susținute de le fils de sa mère; ce doriți dv.: anuare statistice, rapoarte de activitate, articole din ziarele timpului, etc. Eu unul nu cred în coincidențe, așa că pașaportarea afirmațiilor de pe Wikipedia într-un articol de presă medicală fără o verificare riguroasă, mi se pare un precedent extrem de jenant și absolut inacceptabil. Nu contest faptul că săptămânalul s-ar putea să aibă dreptate, ci numai procedeul.
- De asemenea, vă rog să dovediți că acest 2 % nu a fost un eveniment unic, limitat la 1976 și grevat major de riscurile absenței unei semnificații rezonabile. Spre comparație, vă rog să-mi prezentați indicatorul respectiv în anii precedenți și ulteriori (cred că 3-4 ani înainte și ulterior ar fi suficienți). Cu alte cuvinte, demonstrați-mi vă rog faptul că nu avem de-a face cu o simplă știre de presă care a consemnat doar o situație existentă în 1976 despre statistica oficială a recoltei la hectar. Am trăit și eu un timp în defunctele vremuri de dinainte de 1989 și știu pe ce mă bazez când vă solicit foarte la obiect acest lucru.--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 22:39 (EEST)
- Despre evoluția mortalității infantile în România vezi Ministerul Sănătății. Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică. Mortalitatea infantilă în România. 2015 --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 23:30 (EEST). PS. În "Mircea Geormăneanu, Ioan Muntean. Pediatrie. Partea I. Editura Didactică și Pedagogică - București , 1994" este scris "Mortalitatea infantilă este reprezentată de numărul de copii decedați, sub vîrsta de 1 an, într-o anumită perioadă de timp (obișnuit 1 an) raportat la 1 000 născuți vii în perioada corespunzătoare de timp. În România s-a înregistrat în ultimii 45 de ani o scădere aproape continuă, dar total nesatisfăcătoare, a mortalității infantile; în anul 1938 mortalitatea infantilă în tara noastră era de 179‰, iar în anul 1967, 46,9‰, pentru ca în anul 1981 să înregistreze 28,6‰, continuînd apoi să scadă (28‰ în anul 1982; 23,9‰ în 1983; 23,4‰ în 1984; 25,6‰ 1985 și 23,2‰ 1986), crescînd apoi pînă la 27‰ în 1989." --Danvasilis (discuție) 21 mai 2017 16:16 (EEST)
- Cred că nu am fost suficient de explicit, dar m-am așteptat să înțelegeți: vorbim de indicatorul repectiv în legătură cu circumscripțile arondate Spitalului Gomoiu. Cei 2 % ar trebuie să se refere la acest subiect - în teorie, deși articolul din VM nu e clar. --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 mai 2017 20:25 (EEST)
- Mortalitatea infantilă în 1976 în România era de circa 33‰ (3,3%) conform Institutului Național de Statistica. Evoluția mortalității generale în România", care sumează indicii din rural și urban. În mod sigur mortalitatea infantilă era mult mai mică în spitalele clinice de pediatrie din București, față de secțiile de pediatrie din spitale județene, municipale sau de la țară. Asta se datorează unei dotări mai bune a spitalelor din capitală, plus echipei de medici specialiști mai bine pregătiți și a managementului mai performant al acestor unități medicale. Eu nu văd o prăpastie între media de 3,3% pe țară și cele 2% atinse în spitalul Spitalul de Copii „23 August”. Plus la asta nu cred că există informații publicate despre evoluția mortalității în spitalul „23 August”. Ele sigur există în arhivele Ministerului Sănătății, la care au acces numai cei de acest Minister. --Danvasilis (discuție) 22 mai 2017 13:21 (EEST)
- Are surse de încredere - da, articolul din ziarul "Viața Medicală". Că acest articol este elogiu sau o scurtă biografie rămâne de discutat. După mine este o scurtă biografie. Altă problemă, articolul din "Viața Medicală" este posibil inspirat din articolul de pe Wikipedia. Nu putem noi dicta autorului articolului de unde să preia informații, asta este treaba redacției acestui ziar. În unele revistele științifice de prestigiu citarea Wikipediei este admisă, în altele nu. Ca exemplu dau cartea "Din lumea mamiferelor" (în 6 volume) scrisă de academicianul Dumitru Murariu și tipărită de Editura Academiei Române, în care este citată adesea Wikipedia. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 21:18 (EEST)
- Nu v-ați uitat încă pe această scurtă bandă desenată. Chiar dacă veți contesta ce este ilustrat acolo, un singur articol în Viața Medicală este nu mai mult decât foarte puțin. --Accipiter Q. Gentilis(D) 20 mai 2017 22:39 (EEST)
- Cu toate că este menționată o singură sursă, acest fapt nu elimină notabilitatea. În criteriile de notabilitate nu este menționat că articolul cu o singură sursă exclude automat notabilitatea. --Danvasilis (discuție) 20 mai 2017 23:19 (EEST)
- Nu explicit, dar se folosește pluralul și nu întâmplător. Descrierea trebuie să fie detaliată și sursele multiple pentru a asigura neutralitatea, alfel ajungem să prezentăm viziunea unei singure surse. Vedeți și en:WP:N, după care ne-am modelat și noi politica. —Andreidiscuție 22 mai 2017 14:40 (EEST)
- Oricum articolul include două surse de încredere absolut independente, pe deplin edificatoare în stabilirea notabilității subiectului: (1) Buletinul Oficial, Anul IX - Nr. 95/28-VI-1973, pagina 18[1] și (2) Dr. Georgeta Călinescu, O viață dăruită pediatriei, Viața medicală, Nr. 20, 19 mai 2017, p. 15[2]--Al Balint (discuție) 22 mai 2017 16:51 (EEST)
- Nu explicit, dar se folosește pluralul și nu întâmplător. Descrierea trebuie să fie detaliată și sursele multiple pentru a asigura neutralitatea, alfel ajungem să prezentăm viziunea unei singure surse. Vedeți și en:WP:N, după care ne-am modelat și noi politica. —Andreidiscuție 22 mai 2017 14:40 (EEST)
Cu toate că îndeplinește criteriile de notabilitate, articolul este scris prost, și se află pe poziția cea mai joasă a notabilității, fiind adusă numai o singură sursă discutabilă, cea din Viața Medicală și riscă de a fi șters. Este de dorit că autorul articolului Al Balint (care este fiul lui Livia Nichifor) să aducă și alte surse de încredere din ziarele mai vechi sau din cărțile despre istoria medicinei din România (îi recomand să caute în următoarele cărți: Alfred Rusescu - Din istoricul Pediatriei Române, 1975; Istoria științelor în România - Medicina, Ed. Academiei, București, 1980; Bologa, V.L. - Istoria medicinei românești, Ed. Medicală, București, 1972; Brătescu, G. - Dicționar cronologic de medicină-farmacie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975; Vătămanu, N., Brătescu, G. - O istorie a medicinii, Editura Albatros, București, 1975; Enciclopedia medicală românească. De la origini până în prezent. Publicată sub egida Academiei Române și Academiei de Științe Medicale Vol. 1-5. Editura Universitară Carol Davila, București, 2009). În afara manualului de pediatrie, Sinteze clinice în pediatrie, scrisă de Livia Nichifor, e bine venită și o listă cu articolele științifice publicate de Livia Nichifor, pentru a demonstra că a fost un om de știință român, după cum afirmă autorul articolului. --Danvasilis (discuție) 23 mai 2017 11:58 (EEST)
Înștiințare. Semnalez rezultatul acestei verificări checkuser. -- Victor Blacus (discuție) 23 mai 2017 10:25 (EEST)
- Adică Dr Damian, Antal2017 etc. sunt clone ale utilizatorului Al Balint, create pentru a influența rezultatul acestei discuții de ștergere/păstrare a articolului? Penibil! În plus e o încălcare flagrantă a politicii oficiale Wikipedia:Clone. Nu e de mirare, din moment ce prin pasivitatea comunității, reclamația pe care am făcut-o referitor la o altă abatere gravă a aceluiași utilizator (Wikipedia:Reclamații#Amenințarea cu trimiterea în judecată) s-a finalizat cu un simplu avertisment. --Bătrânul (discuție) 23 mai 2017 12:45 (EEST)
- Poate suferă de Dedublarea personalității, și e un doar biet nevinovat suferind care nu-și dă seama ce face? --Miehs (discuție) 23 mai 2017 13:02 (EEST)
- Un anumit comportament duplicitar este incontestabil. Pe Wikipedia în limba engleză a negat faptul că ar avea vreo legătură personală cu subiectul, deși a recunoscut la noi că este fiul notabil al mamei sale. În schimb, m-a considerat pe mine meatpuppet... :( @Miehs: Care este opinia dumneavoastră cu privire la fondul discuției despre ștergerea articolului? --Pafsanias (discuție) 23 mai 2017 13:43 (EEST)
- După numeroasele „ciocniri” pe care le-am avut cu ilustrul prof. univ. dr. habilitatus Ș.N. prefer să nu mă exprim până după ce veți șterge articolul. --Miehs (discuție) 23 mai 2017 15:44 (EEST)
- Un anumit comportament duplicitar este incontestabil. Pe Wikipedia în limba engleză a negat faptul că ar avea vreo legătură personală cu subiectul, deși a recunoscut la noi că este fiul notabil al mamei sale. În schimb, m-a considerat pe mine meatpuppet... :( @Miehs: Care este opinia dumneavoastră cu privire la fondul discuției despre ștergerea articolului? --Pafsanias (discuție) 23 mai 2017 13:43 (EEST)
- Poate suferă de Dedublarea personalității, și e un doar biet nevinovat suferind care nu-și dă seama ce face? --Miehs (discuție) 23 mai 2017 13:02 (EEST)
- Cred că Danvasilis a punctat destul de corect mai sus (am trecut cu [...] părțile cu care nu sunt de acord): „[...] articolul este scris prost [...] fiind adusă numai o singură sursă discutabilă, cea din Viața Medicală și riscă de a fi șters. Este de dorit că autorul articolului Al Balint (care este fiul lui Livia Nichifor) să aducă și alte surse de încredere din ziarele mai vechi sau din cărțile despre istoria medicinei din România (îi recomand să caute în următoarele cărți: Alfred Rusescu - Din istoricul Pediatriei Române, 1975; Istoria științelor în România - Medicina, Ed. Academiei, București, 1980; Bologa, V.L. - Istoria medicinei românești, Ed. Medicală, București, 1972; Brătescu, G. - Dicționar cronologic de medicină-farmacie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975; Vătămanu, N., Brătescu, G. - O istorie a medicinii, Editura Albatros, București, 1975; Enciclopedia medicală românească. De la origini până în prezent. Publicată sub egida Academiei Române și Academiei de Științe Medicale Vol. 1-5. Editura Universitară Carol Davila, București, 2009).[...]”
- Sper din toată inima ca în materialele expuse de Danvasilis să se găsească ceva despre Livia Nechifor și îi mulțumesc pentru efortul făcut - acela de a indica o bibliografie unde cine va dori să reia, eventual articolul, va putea mai întâi să caute.
- O corectură este totuși necesară, în sensul că nu vorbim despre "un manual de pediatrie", recte o carte a Liviei Nichifor, ci despre un manuscris. Este posibil chiar - din păcate, ca respectivul mansucris să fie doar o colecție de diverse cursuri universitare pentru studenți sau - cel mult rezidenți (pe atunci se numea medici secundari) cu diverse subiecte. Colecția respectivă ar fi putut fi încropită din hârtiile persoanei respective (presupunând în varianta bună că totuși acele cursuri dactilografiate și/sau scrise de mână îi aparțin), pentru a fi scoasă din pălărie o carte nepublicată. Cine va avea curiozitatea de a parcurge materialul respectiv, va înțelege despre ce e vorba. --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2017 16:07 (EEST)
Mai intervin de această dată pentru solicita închiderea discuției de către o persoană neimplicată în acest fiasco. Mulțumesc. Wintereu 27 mai 2017 22:05 (EEST)
- Am rescris integral articolul, păstrând numai sursele de încredere. Decizia păstrării sau ștergerii articolului revine colegilor de pe Wikipedia. --Danvasilis (discuție) 2 iunie 2017 14:08 (EEST)
Discuție încheiată. Subiectele abordate de Wikipedia trebuie să fie descrise pe larg într-o multitudine de surse de încredere, aceasta este esența criteriului general de notabilitate. Or aici, în pofida interesului mai multor editori, nu a fost produs decât un link [ref 3] către izvorul de drept care atestă acordarea titlului, și un articol dintr-un jurnal medical, care succede (!) temporal acest articol [ref 1]. Invocarea referinței 2, care nu menționează subiectul articolului, este cercetare originală. Depistarea fermei de clone prin care s-a dorit manipularea discuției nu a jucat nici un rol în luarea acestei decizii. - Mihai (discuție) 3 iunie 2017 23:43 (EEST)