Aricchia

L'aricchia è l'òrganu di la ntisa.[1][2]
Figurativamenti ìnnica la spigazzatura a l'ànguli di na pàggina, usatu cchiù friquentimenti ô fimminili (aricchia).

Aricchiu umanu


Anatumìa umana

Si cumponi di tri parti:

  • aricchia sterna, lu culligamentu cu lu sternu, di cui ntràsinu li sònura, di sta parti visìbbili, si cci tròvinu: lu pirtusu e lu pineddu di l'aricchia,
  • aricchia media, lu tràmiti tra lu sternu e lu nternu,
  • aricchia nterna, l'elimentu urganizzaturi e ricitturi dî sònura.

Nta l'aricchia nterna è postu n'òrganu ca rileva la pusizzioni e lu spustamentu dâ testa, ditirminannu lu senzu di l'equilibbriu.

Anatumìa cumparata

Ciclòstumi e pisci

È prisenti sulu l'aricchia nterna e è custituutu dû labbirintu mimbranusu, ca s'urìggina dâ viscìcula acùstica (otocisti).
Cumprenni otrìculu, sàcculu, canali semicirculari, laggena.
Li canali semicirculari sunnu tri ntê gnatòstumi, arriducènnusi a dui ntê pitrumizzonti e a unu ntê missinòidi.

Anfibbi, Rèttili, Acedda e Mammìfiri

 laggena ca cumpari ntê pisci s'accumpagna lu ricessu basilari nta l'anfibbi, na secunna struflissioni, ca, ntê rèttuli e nta l'acedda, s'allonga 'n un canali spiraliformi, addivintannu la còclia dî mammìfiri.
Nta l'anfibbi anuri, accumpari l'aricchia media, ch'è drittamenti 'n cuntattu cu lu sternu. Chî rèttili e l'acedda si riscontra macari la prisenza di l'aricchiu sternu, ca si cumpleta cû padigghiuna auriculari ntê mammìfiri.
La catina di l'ossicini, cumpleta ntê mammìfiri, è riduciuta a un sulu ossu nta l'anfibbi, la culumedda. Ntê rèttili e nta l'acedda è cumposta di dui suli ossa: staffa e straculumedda.

Vuci currilati

  • Aricchini - Giuielli a urnamentu di l'aricchia.
  • Aricchia artificiali.
  • Aricchia biònica.
  • Aricchiuni - Furtificazzioni o pernu ca susteni un cannuni.
  • Aricchiuni - Nomu cumuni d'un Mammìfiru dî Chiròttiri.
  • Aricchiuna - Malatìa.

Rifirimenti


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi