Nìzer

Cheło che te ghè schcià el rimanda a sta voxe, parché el xe on so sinònemo o el vien esplegà cuà drento. rimandamento da Nizer



El Nìzer xe no Stato de l'Africa Ocidentale.
El confina a nord co l’Algeria, a nordest co la Libia, a est co el Ciad, a sud co la Nizeria, a sudovest co el Benin e el Burkina Faso, a ovest co el Mali.

Nìzer
Nijar (ha) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
InoLa Nigérienne (12 de lujo del 1961) Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«Fraternité, Travail, Progrès»
«Fraternity, Work, Progress»
«Братство, труд, прогрес» Cànbia el vałor in Wikidata
EpònemoFiume Niger Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

Map

17°N 10°E / 17°N 10°E17; 10Coordinae: 17°N 10°E / 17°N 10°E17; 10

ContinenteAfrica

CapitałeNiamey Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe21 477 348 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
21 477 348 (2017)/(2014)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960)
Densità16,95 hab./km²
Demònemonizerina, nizerini, nizerine, nizerin  Edit this at Wikidata
Idiomafranseze Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita60,058 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
0,391 (2015)
Putełi no scołarizai3 410 345 (2015) Cànbia el vałor in Wikidata
57 438 (2014)
Zeografia
Parte deAfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea1 267 000 km²[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Idoukal-n-Taghès (2 022 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoFiume Niger (200 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Prima mesion documentadaAfrica Occidentale Francese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Òrgano ezecutivoGabineto de Niger (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe de Nìzer Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente del Niger Cànbia el vałor in WikidataHassoumi Massoudou (it) Traduzi (27 de lujo del 2023) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro del Nìzer Cànbia el vałor in Wikidatadeclared deserted (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

3.29/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe14 915 002 098 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA19 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,4[12] Cànbia el vałor in Wikidata (2021[12] Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedafranco CFA de l'Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe dei Stati de Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion5 %[13] Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

37.3/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1NE Cànbia el vałor in Wikidata NER Cànbia el vałor in Wikidata 562 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionRN Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.ne
Prefiso tełefònego+227 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webpresidence.ne Cànbia el vałor in Wikidata









MusicBrainz: f27e792b-ddd2-3a70-bdd4-41fb11534b57

Etimołozia

El nome del paexe vien dal fiume Nìzer.

Zeografia

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia del Nizer.

Inte el sud, el score el fiume Nìzer.
Inte el sud se cata anca el lago Ciad.

Do terzi del paexe xe ocupà dal deserto del Sahara.
Inte el sud se cata le savane. La capitae l’é costruia in sta zona fertile.

Storia

Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia del Nizer.

No ghe documenti su la storia antica del Nìzer. Se sa, da ricatamenti archeologici, che ghera de le popolazioni che vivea in tel nord del paexe 6000 ani fa. Sta gente la sa spostà a sud co la desertificasion de la region del Ténéré, che ancò xe parte del deserto del Sahara.

I hausa i riussì a formar on impero che controlaa le piste carovaniere, dal X al XIX secolo.

Quando i francexi xe rivà in Nìzer, el impero hausa xera za in decadimento.
El Nizer l’é entrà ne l’Africa Ocidentale Francexe e ghe restà fin a l’indipendenza.

Indipendenza

L’indipendenza xe rivada inte el 1960.

Dopo l’indipendenza ghe sta’ vari colpi de Stato militari.

Inte el 1999, i nizerini ga votà la nova costitusion.

Zeografia politega

Sudivixion aministrative

El Nìzer el xe divixo in 8 rejon pì el departemento capitae de Niamey

Departementi del Niger
RejonCavedalSuperfisie
(km²)
Popolasion
(2001)
AgadezAgadez634.209313.274
DiffaDiffa140.216329.258
DossoDosso31.0021.479.095
MaradiMaradi38.5812.202.035
NiameyNiamey670674.950
TahouaTahoua106.6771.908.100
TillabériTillabéri89.6231.858.342
ZinderZinder145.4302.024.898

Cavedal e altre sità

La capitae l'é Niamey.

Popolasion

Etnie

I hausa e i djerma-songhai xe le do etnie piassé importanti, e i xe agricoltori.
I altri grupi del Nizer xe pastori e nomadi: fulani, tuareg, kanuri, arabi, e toubou.
La mancanza de acua e de pascolo spinze i pastori a tacar briga co i agricoltori par el control de le risorse. Ghe de frecuente guere tribali e tension.

Religion

I musulmani xe el 82%, quei che segue le religioni tradisionali el 17,5%, i cristiani el 0,5%.

Lengoa

La lengoa oficial xe el francexe.

Economia

El setor agricolo produse solo par el marcà interno. I bagigi i xe esportà in Eoropa.
Ghe miniere de fero, oro e on poco de petrolio.

Gałeria de someje

Notasion


Altri projeti


Łinganbi foresti






Controło de autoritàVIAF (EN153186877 · ISNI (EN0000 0001 2188 1490 · LCCN (ENn79065240 · GND (DE4042298-7 · BNF (FRcb11877680z (data) · BNE (ESXX453561 (data) · NDL (ENJA00568588 · WorldCat Identities (ENn79-065240
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https:https://www.search.com.vn/wiki/index.php?lang=vec&q=Nìzer&oldid=1158160"