Comuna Pălatca, Cluj

Comuna este situată în Câmpia Fizeșului.

Componența etnică a comunei Pălatca

     Români (60,46%)

     Maghiari (21,54%)

     Romi (11,65%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,35%)

Componența confesională a comunei Pălatca

     Ortodocși (64,34%)

     Reformați (18,62%)

     Adventiști (4,77%)

     Greco-catolici (1,85%)

     Penticostali (1,32%)

     Alte religii (1,06%)

     Necunoscută (8,03%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pălatca se ridică la 1.133 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.218 locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,46%), cu minorități de maghiari (21,54%) și romi (11,65%), iar pentru 6,35% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,34%), cu minorități de reformați (18,62%), adventiști (4,77%), greco-catolici (1,85%) și penticostali (1,32%), iar pentru 8,03% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Comuna Pălatca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Huldușan[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Pălatca - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Prima menționare documentară a satului Pălatca este din 1296.

• Ioan Moldovan (n. 1952), scriitor.
• Iosif Nagy (? - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

• Biserica Reformată-Calvină, din secolul al XV-lea.
• Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” (1700) din satul Băgaciu.
• Biserica de lemn „Sf. Petru” (1774) din satul Sava.
• Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea

• Materiale media legate de Pălatca la Wikimedia Commons
• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

• Biserica de lemn din Băgaciu
• Biserica de lemn din Sava
• Biserica reformată din Pălatca

• 
  Pălatca
• 
  Biserica ortodoxă din Pălatca
• 
• 
  Biserica ortodoxă din Pălatca
• 
  Monumentul eroilor
• 
  Pălatca
• 
  Biserica reformată din Pălatca (monument istoric)
• 
  Clopotniţa de lemn a bisericii reformate din satul Pălatca (monument istoric)
• 
  Satul Băgaciu
• 
  Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din satul Băgaciu (monument istoric)
• 
  Biserica ortodoxă din satul Sava
• 
  Satul Petea
• 
  Biserica ortodoxă din satul Petea
• 
• 
  Biserica greco-catolică din satul Petea
• 
  Satul Petea
• 
  Mureșenii de Câmpie
• 
  Biserica ortodoxă
• 
  Monumentul martirilor ucişi de trupele horthyste în satul Mureșenii de Câmpie
• 
  Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)
• 
  Biserica de lemn „Sfântul Petru" din Mureșenii de Câmpie (monument istoric)

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.