Exilul este o formă de pedepsire prin care o persoană (sau un grup de persoane) este forțată să-si părăsească căminul, sau o măsură prin care i se interzice întoarcerea acasă sub amenințarea închisorii sau a pedepsei cu moartea.
Se face deosebirea dintre exilul intern, (schimbarea forțată a domiciliului în interiorul propriei țări) și exilul extern sau deportarea în afara țării de reședință.
Exilul a fost folosit ca o formă de pedepsire, în mod special pentru oponenții politici ai celor aflați la putere. Folosirea exilului pentru scopuri politice poate fi uneori folositoare pentru guverne, pentru că împiedică exilații să mai organizeze lupta împotriva puterii, sau nu îi transformă în martiri în cazul în care ar cădea în luptă sau ar fi executați.
Exilul a reprezentat o pedeapsă severă pentru oameni precum Ovidiu sau Du Fu, exilați în regiuni ciudate sau subdezvoltate, rupți de sursele de venit, de familie și de prieteni. Dante descrie suferințele exilului în Divina Comedie: