Guvernul Marcel Ciolacu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Guvernul Marcel Ciolacu Al 133-lea Guvern al României  | |
| 15 iunie 2023 – prezent Activitate în desfășurare | |
| Data formării | 15 iunie 2023 (învestit în urmă cu 10 luni și 13 zile) |
| Oameni și organizații | |
| Prim-ministru | Marcel Ciolacu PSD, 15 iunie 2023 — în funcție |
| Șeful statului | Klaus Iohannis |
| Numărul curent de miniștri | 18 |
| Partide membre | Coaliția Națională pentru România (CNR) constituită din
Guvern majoritar absolut 289 / 466 (62%) |
| Partide de opoziție |
177 / 466 (38%) |
| Liderii opoziției |
|
| Istoria | |
| Alegeri | 2020 |
| Mandatul legislativului | 2020–2024 |
| Precedent | Guvernul Nicolae Ciucă |
Modifică text  | |
Guvernul Marcel Ciolacu exercită puterea executivă a României, începând cu 15 iunie 2023.[1] Condus de politicianul Marcel Ciolacu, guvernul este alcătuit din partidele politice Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL).
Descriere
Guvernul Marcel Ciolacu este un guvern supermajoritar, alcătuit de Coaliția Națională pentru România, compusă, la rându-i, de partidele politice parlamentare Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Coaliția este reprezentată în Parlamentul României de 289 de deputați și senatori (62% dintre toți parlamentarii).
Istoric
În ziua de 12 iunie 2023, în cadrul coaliției, a început procedura de alternanță la guvernare, prin demisia prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă.[2]
Pe 13 iunie 2023, Marcel Ciolacu a fost desemnat de președintele României să formeze guvernul.
Pe 14 iunie 2023, miniștrii propuși de Marcel Ciolacu au fost avizați favorabil.
Pe 15 iunie 2023, Camera Deputaților a României și Senatul României s-au întrunit în plen comun pentru a acorda votul de încredere acestui guvern.[1]
Alfred Simonis a devenit succesorul interimar lui Ciolacu în funcția de președinte al Camerei Deputaților a României, în timp ce Nicolae Ciucă a devenit președintele Senatului României.
Pe 13 iulie 2023, Marius Budăi a demisionat din funcția de ministru al muncii, din cauza scandalului azilelor de bătrâni din Voluntari, interimatul a fost asigurat de către viceprim-ministrul Marian Neacșu.[3]
Pe 14 iulie 2023, la o zi după demisia lui Budăi, Gabriela Firea a demisionat din funcția de ministru al Familiei, în urma ororilor în azilul de bătrâni din Voluntari.[4]
Pe 19 iulie 2023, la o săptămână după plecarea lui Budăi de la Ministerul Muncii și după demisia lui Firea de la Ministerul Familiei, Simona Bucura a devenit noul ministru al muncii, în locul lui Marius Budăi și Natalia Intotero a devenit noul ministru al familiei, în locul Gabrielei Firea.
Configurația politică
Distribuția ministerelor conform afilierii politice este următoarea:
- Partidul Social Democrat (PSD) 9 / 18+ Prim-ministru
50,00% - Partidul Național Liberal (PNL) 9 / 1850,00%
Proiecte guvernamentale
Creșteri de taxe și impozite
Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat marți, 26.09.2023, în plenul reunit al Parlamentului, răspunderea pentru un pachet cu multiple măsuri fiscale[5] prin Legea 296/2023[6].
Bonurile de masă, taxate cu 10%
Bonurile de masă au parte de o noutate: se va plăti contribuția la sănătate, CASS, (10%) pentru ele.
Eliminarea unor facilități pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS în valoare de 10% din salariu.
Eliminarea unor facilități pentru angajații din IT
Angajații din IT vor plăti impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei. De asemenea, ei vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in sensul că pot opta pentru asta.
Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri
În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar, pe lângă cel pe profit, de:
- 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
- 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026
Impozit suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze naturale
Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Creșterea taxelor pentru unele companii mici
Se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, cota de impozitare se va tripla, de la 1% la 3% pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare în anumite coduri CAEN, specificate în lege.
Companiile mari vor avea un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă cel pe profit este „prea mic”
Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic. Există anumite excepții sau deduceri.
TVA majorat la anuite produse și servicii
Se majorează de la 5% la 9% pentru:
- livrarea de locuințe sociale
- livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei
- livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență
- serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, cu anumite excepții
- livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.
Se majorează de la 5% la 19% TVA pentru:
- sălile de fitness
Limitarea unor plăți în numerar
Tot prin Legea 296/2023 Guvernul a impus mai multe plafoane de plăți pentru cumpărăturile făcute de persoanele fizice și juridice. După multiple nemulțumiri apărute atât în rândul persoanelor fizice cât și al firmelor, Guvernul a renunțat la cele mai multe dintre plafoanele adoptate inițial[7].