Guvernul Viorica Dăncilă
Guvernul Viorica Dăncilă al 128-lea Guvern al României | |
29 ianuarie 2018 — 4 noiembrie 2019 Revocat prin moțiune de neîncredere | |
Data formării | |
Data dizolvării | |
Oameni și organizații | |
Prim-ministru | Viorica Dăncilă |
Șeful statului | Klaus Iohannis |
Numărul curent de miniștri | 26 |
Partide membre | Guvern majoritar |
Statut în legislatură | Coaliție majoritară (ianuarie 2018–august 2019) Guvern minoritar (august–octombrie 2019) |
Partide de opoziție | |
Liderii opoziției | |
Istoria | |
Alegeri precedente | 2016 |
Mandatul legislativului | 2016–2020 |
Precedent | Guvernul Mihai Tudose |
Succesor | Guvernul Ludovic Orban (1) |
Modifică text |
Guvernul Viorica Dăncilă este cel de-al 128-lea guvern al României, condus de Viorica Dăncilă, care a guvernat țara de la până la , când a fost demis prin moțiune de cenzură, rămânând în funcție ca interimar până la validarea următorului guvern la .[1][2] A avut 27 de membri, iar unii dintre miniștri au făcut parte și din guvernul Mihai Tudose, demisionat în 16 ianuarie 2018 în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea, liderul PSD. Cătălin Durlă de la publicația online Republica considera acest guvern ca fiind cel mai prost guvern postdecembrist din România.[3]
Istoric
Condus de noul prim-ministru al social-democraților, Viorica Dăncilă, acest guvern este constituit și sprijinit de o coaliție de centru-stânga între Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE).[4][5] Împreună, coaliția are 167 de deputați din 329 (sau 50,8% din locurile din Camera Deputaților) și 76 senatori din 136 (sau 55,9% din locurile din Senat).[6]
Componența guvernului a fost anunțată la 26 ianuarie 2018,[7] iar guvernul a obținut votul de încredere în Parlament la 29 ianuarie, cu 282 de voturi „pentru”, cu 48 mai mult decât majoritatea constituțională cerută, mulțumită sprijinului oferit de UDMR și de deputații reprezentând minoritățile naționale.[8] Guvernul a preluat funcția în aceeași zi, Dăncilă devenind astfel prima femeie prim-ministru din istoria României.[9]
La 1 ianuarie 2019, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Ceremonia oficială a avut loc pe 10 ianuarie, la Ateneul Român, ținând discursuri, de partea română, președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, președintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, și un vicepreședinte al Camerei Deputaților. Instituțiile comunitare au fost reprezentate, printre alții, de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker și președintele Consiliului European, Donald Tusk.[10][11]
Pe 26 august 2019, partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE, decide să iasă de la guvernare, lăsând PSD singurul partid la guvernare, ceea ce efectiv ar fi trebuit să pună capăt mandatului acestui guvern, urmând ca prim-ministrul să ceară votul de încredere pentru un nou guvern într-o altă compoziție politică. Acest lucru nu s-a întâmplat, și aproape de finalul perioadei în care premierul trebuia să se prezinte în Parlament pentru un nou vot de încredere, Parlamentul a destituit guvernul prin moțiune de cenzură, cu 238 voturi „pentru” dintre cele 244 exprimate.[12]
După căderea guvernului, presa românească a publicat informații conform cărora ministrul transporturilor Răzvan Cuc ar fi cerut companiei TAROM să anuleze zboruri de linie în ziua moțiunii ca să împiedice parlamentarii opoziției să ajungă în București pentru a vota moțiunea de cenzură.[13][14]
Componență
Guvernul are următoarea componență:[6][15]