Limba francoprovensală
| Francoprovensală arpitan | |
| Vorbită în | Franța, Italia, Elveția |
|---|---|
| Regiuni | Arpitania (partea de centru-est a Franței, partea de nord-vest a Italiei, partea de vest a Elveției) |
| Număr de vorbitori | ~ 77.000 |
| Limbă-mamă | latină |
| Sistem de scriere | alfabetul latin |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | limbă regională în Franța, limbă minoritară protejată în Italia |
| ISO 639-2 | roa |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | frp |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Puteți vizita Wikipedia în francoprovensală. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Acest articol este o traducere parțială a articolului corespunzător de pe Wikipedia în limba spaniolă.
Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.
Denumirea de francoprovensală dată de lingviști este motivată de faptul că în esență reprezintă un idiom de trecere între franceză și dialectul provensal al limbii occitane, prezentând trăsături comune cu acestea.
Statut
Limba francoprovensală nu este limbă oficială în nicio țară. În Franța este considerată oficial limbă regională[1], iar în Italia este protejată în calitate de limbă minoritară[2], în special în Valea Aosta. UNESCO o repertoriază ca limbă în pericol[3].
Tabel comparativ
| Latină | Spaniolă | Francoprovensală | Franceză | Catalană | Occitană | Italiană | Română |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| CLAVE(M) | llave | cllâf | clef / clé | clau | clau | chiave | cheie |
| CANTARE | cantar | chantar | chanter | cantar | cantar | cantare | a cânta |
| CAPRA | cabra | chiévra | chèvre | cabra | cabra | capra | capră |
| LINGUA | lengua | lengoua | langue | llengua | lenga / lengua | lingua | limbă |
| NOCTE(M) | noche | nuet | nuit | nit | nuèit / nuèch | notte | noapte |
| SAPONE(M) | jabón | savon | savon | sabó | sabon | sapone | săpun |
| SUDARE | sudar | suar | suer | suar | susar | sudare | a asuda |
| VITA | vida | via | vie | vida | vida | vita | viață |
| PLATEA | plaza | place | place | plaça | plaça | piazza | piață |
| ECCLESIA | iglesia | églése | église | església | glèisa | chiesa | biserică |
| FACERE | hacer | fâre | faire | far / faire | fer | fare | a face |
| FABRICA | fragua | favèrge | forge | farga | farga | fabbrica | fabrică |
| MANDUCARE (COMERE) | comer | mengier | manger | manjar | menjar | mangiare | a mânca |
| CASEO (FORMATICUM) | queso | tôma / fromâjo | fromage | formatge | formatge | formaggio | caș, brânză, cașcaval |
Referințe
Bibliografie
- Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 124-125