Dialetto noveize

O noveize (Nuvaize) o l'é o lìgure d'OltrezôvoÔtrazôvo) ch'o se parla ancón a Nêuve, a Seravalle e Arquâ inta Valle Scrivia e a-o Borgheto, a Sorli e a-e Vigneue inta bassa val Borbêa e ascì in âtri pàixi vixín comme e Baàsche, e coscì anche in Arbêa inte l'âta val Borbêa, donde però coménsa a fâse sentî l'infloénsa zenéize. O gh'à de paròlle de tranxiçión lonbarde e piemonteixi. Inti quelli scîti o noveize o se ciamma "nuvaize" e o zeneize o l'é dîto "zenaize".

ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno


Novéize
Nuvaize
Parlòu inItàlia Itàlia
Parlòu in Piemonte
( Lisciandria)
Clasificaçión
FilogéneziLéngoe indoeoropêe
 Itàliche
  Romànze
   Romànze òcidentâli
    Gàllo-Itàliche
     Lìgure
      Lìgure de l’Oltrezôvo
       Lìgure de l’Oltrezôvo centrâle
        Novéize

Paragón

ItaliànNuvàizeMunegàscuZeneize[1]
amicoamiguamiguamigu
fuocofögufœgufögu
capellicavàicaviyucavelli
golagùaguragua
candelacandàiacandéracandeia
monetamunaidamunèamunæa
setasàidaseasæa
avutoavüuavüuavüu
statostóstaustætu
andato'ndóandauanætu
amatoamóaimauamòu
fattofòtufaufætu
pianopiànadaiju, cianciàn
piumapiümaciümaciümma
piùciüciü
piantarepiantòciantàciantâ
piombopiunbuciungiuciùngiu
fiammafiammasciamasciàmma

Difuxón

Nommi di fraçión e localitæ inta zöna donde se parla o noveize[2]:

Bànqua – Bàncora.Arbèa – Albera Ligure.Barlò – Il Barilaro (in passu inte l'Apenéin). Cabàne d’Cösra – Capanne di Cosola.Cabèla – Cabella LigureCadìši – Cadisi: poche chè sparse tra Róncri e Fontan-a.Calvódi – Calvadi.Cantalùu – Cantalupo Ligure.Casàn - Cassano Spinola.Castlanìa – Castellania.Cösra – Cosola.Cupiàšu – Cadipiaggio.Dernìše – Dernice.Gavasàäna – Gavazzana.Giaö – Giarolo.Giüšràäna – Giusolana.Gòva – Monte Gava, Gavazza; in sima a-a loc. Fontan-a ( tra Surli e u munte Giaö).Gòvi – Gavi Ligure.Lèmmi – Lemmi.Merlasèin – Merlassino.Mungiardèin – Mongiardino Ligure.Munšögu – Montegioco.Paghèrna – Paderna.Paiò - PagliaroPertüšu – Pertuso.Prevšèin – Pallavicino.Psinò – Pessinate.Ramè – Ramero.Rócca – Roccaforte Ligure.Róncri – Roncoli.Ruchètta – Rocchetta Ligure.Santàcta – Sant’Agata Fossili.Sant’Aöšiu – Sant’ Alosio.Sanvìgu – San Vito. Suràigu – Cerreto di Molo.Vigpónsu – Vigoponzo.Vigsö – Viguzzolo.Vìlla – Villalvernia. Vuàsca – Avolasca.

Testimonianse scrite

Poexîa dedicâ a-a ciassa da Colegiata a Neuve
A piasa e i só palasci
Me còra e bela piasa
ti che t'é saimpre stata
e cö da vegia Növe,
anche se u taimpu u pasa
a t'vöiu ancù pü bain.
perchè u m' pò ch'i t' lasa
andò a descaméin.
E quande in mumentéin
a m' fermu lì a guaciòte,
e a ser'na stisa i ögi,
u m' pò id arcurdòte
cmè t'eri ina vóta:
tranquila e silensiusa
ti smiaivi in salótu
indonde tüta a giainte
a dménga féin-a 'n botu
a stòva a descurì
o püra a fò di ceti
'n se queli chi surtiva
da-a mesa de-e mesdì.
E alura a restu lì
'na stisa ancù a sugnò
e a t' vèdu cunturnò
da tüti i tó palasci
bei lustri e decurè
da artisti ch'i savaiva
fò bain u só mesté.
Isi ernu taimpi bón-ni
e acsì i só padrón-ni
ch'i g'aiva i sodi a breciu,
i n' vraiva che e só chè
i n' daisa mìa a scabeciu
Ma pöi i taimpi e i sodi
- che insóin u vö pü scrusì -
i son tantu cambiè,
che si palasci acsì
da squòsi véinti lüstri
insóin i-a pü tuchè.
E alura u s' pö dì,
me còra e vegia piasa,
ch'i n' son davai pü lüstri
ma tantu scalcinè
da fòse cumpatì
da tüti quei chi pasa.
(Angiolino Bellocchio)

Chi, a pag. 4, u gh'é n'escritu antigu da-i giurnale 'd Növe "Bagatto" de-i 1882. L'é a vègia parlò 'd Növe ncu l'articulu "er" a-i posto da "e"

Diçionâi

Âtre òpere

Nòtte

Vôxe conligæ

Colegaménti estèrni

Diçionâi in sciâ Ræ
Âtro