Dialettu savuneize

(Rindirisòu da Dialetto savoneize)
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a


U savuneize u l'è a variante da lengua lìgure parlä int'a çitè de Sann-a e int'i paixi vixìn, ch'a fà parte d'u gruppu d'u lìgure d'u çentru.

Savuneize
Savuneize, Savunéiʒe, Savuneise
Pronónçia[savuˈnejze]
Parlòu inItàlia Itàlia
Regioîn Liguria
  • Sann-a (capulögu e paixi vixìn)
Parlànti
Totâle~13.500[1] (2015)
Clasificaçión
FilogéneziLengue indoeurupêe
 Italiche
  Rumanze
   Rumanze de punente
    Gallu-italiche
     Lìgure
      Lìgure d'u çentru
       Savuneize
Còdici de clasificaçión
Linguasphere51-AAA-ohc
Estræto in léngoa
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Tütti i ommi nascian in libertè e sun paigi in dignitè e diritti. Sun dutè de raxùn e de cuscensa e han da fä l'ün cun l'ätru in pinn-a fraternitè

Descriçiùn

Grafîa

Grafîa Viglione (Essiu d'a Ciann-a)[2][3]
LettieSönnuEzenpiNotte
AaAnciùa
Âa:GiâsemìnSönnu da a lunga nu velarizä
ÄɔRumagnätaSönnu da a velarizä, da leze "o"
ȦiȦndètua ch'a se leze "i"
BbBrixa
Ck/ʧCäru/CiapelettaSönnu da c düa o duçe
ÇsÇitèSönnu da s aspia da döviä segundu l'etimulugîa da parolla a-u postu de "S"
DdDrita
EeAçidentee serä
Éee serä cu' u̇na ciü forte intenscitè
ÈɛSquèxie avèrta
ÊVèrdüêae lunga
ĖiLėammee ch'a se leze "i"
FfFantinn-a
Gg/ʤGuèi/GèaSönnu da g düa o duçe
GLʎMigliùn
ĜL̂ʎGiĝl̂iuCiü forte intenscitè d'u -gl- "nurmäle"
GNɲGuägnu
ĜN̂ɲGeraĝn̂uCiü forte intenscitè d'u -gn- "nurmäle"
HHavéiMütta
IiInseì
Îi:Scîtui lunga
JjPujann-aSemicunsunante intervucalica sencia
Ĵj:MacaĵaSemicunsunante intervucalica duggia
LlLümàçça
MmMizeja
NnNeggia
NN-ŋDuzenn-an velarizä
OoBiodao avèrta
Ôo:Scôpélluo lunga
ÖøScöggiuSönnu du françeize "eu"
ÓɔCumóo avèrta cu' u̇na ciü forte intenscitè, cumme int'i partiçippi pasè (-óu)
PpPapua
Qk(w)Questiunä
RrRiçça
SsSann-aSönnu da s aspia
SCʃSciätu
ŜĈʃSaŝĉiuCiü forte intenscitè d'u -sc- "nurmäle"
SC-Cʃ+t͡ʃ = ʃʧSc-ceì
TtTreggia
Uu/wUnze/Pescóu
Ûu:Gûau lunga
ÜyScüuSönnu da "u" françeize
iBu̇tiruu ch'a se leze "i"
VvVuxe
XʒFaxöSönnu da "j" françeize
ZzZeruSönnu da s duçe
Grafîa Besio[4]
LettieSönnuEzenpiNotte
AaAnciua
Äa:GiäsemìnSönnu da a lunga nu velarizä
ÂɔRumagnâtaSönnu da a velarizä, da leze "o"
AEɛːGuaeiSönnu da e avèrta e lunga (cumme int'u zeneize -æ-)
BbBrixa
Ck/ʧCâru/CiapelettaSönnu da c düa o duçe
ÇsÇitaeSönnu da s aspia da döviä segundu l'etimulugîa da parolla a-u postu de "S"
DdDrita
EeAçidentee serä
ÉePréiʒae serä cu' u̇na ciü forte intenscitè
ÈɛPurtughèiʒee avèrta
ËXinëlae lunga
EUøSceuggiuCumme int'u françeize "eu"
FfFantinn-a
Gg/ʤGuaei/GiaeaSönnu da g düa o duçe
HLe u l'haMütta
IiInseîScritu î se acentä a-a fin de 'na parolla
Ïi:Scïtui lunga
LlLûmassa
MmMiʒeia
NnNëgia
N-ŋDuʒen-an velarizä
OoBiodao avèrta
Öo:Scöpelluo lunga
Ô'oÔrbu
PpPàpua
Qk(w)Questiunâ
RrRissa
SsSan-aSönnu da s aspia
ʃzʃbaeruSönnu da s duçe
ʒzÔrʒeuCiü forte intenscitè d'u -ʃ- "nurmäle"
SCCʃ+t͡ʃ = ʃʧScceî
TtTrèggia
Uu/wUnze/Pescou
Üu:Güau lunga
ÛyScûuSönnu da "u" françeize
VvVuxe
XʒFaxeuSönnu da "j" françeize
ZʣZeuiSönnu da z duçe; u nu gh'è ciü int'u parlä d'a çitè
Grafîa Sguerso
LettieSönnuEzenpiNotte
AaAnciua
ÂɔRumagnâtaSönnu da a velarizä, da leze "o"
BbBrixa
Ck/ʧCâru/CiapelettaSönnu da c düa o duçe
DdDrita
Ee/ɛ/eː/ɛːEtêe serä/avèrta/lunga, scrive "é" (e), "è" (ɛ) o "ê" (e:/ɛː) se a "e" a l'è a-a fin da parolla e u ghe cazze l'acentu
ÊUøSceuggiuCumme int'u françeize "eu"
FfFantinn-a
Gg/ʤGuei/GeaSönnu da g düa o duçe
HLe u l'haMütta
I (Î)i/i:Inseì
LlLûmassa
MmMizeia
NnNeggia
NN-ŋDuzzenn-an velarizä
O (Ô)o/o:Ommu
PpPappua
Qk(w)Questiunâ
RrRissa
SsSann-a
SCCʃ+t͡ʃ = ʃʧScceì
TtTreggia
Uu/wUnze/Pescou
ÛyScûuSönnu da "u" françeize
VvVuxe
XʒFaxêuSönnu da "j" françeize
ZzZeruSönnu da s duçe

Testimuĝn̂anse scrite

Notte

Bibliugrafîa