Bertha von Suttner
Bertha von Suttner | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Berta Gräfin Kinsky von Wchinitz und Tettau |
Născută | [4][5][6][7] Praga, Imperiul Austriac[8][9][10][1] |
Decedată | (71 de ani)[11][4][5][6] Viena, Austro-Ungaria[9][1][12][13] |
Înmormântată | Hauptfriedhof Gotha[*] |
Cauza decesului | cauze naturale (cancer la stomac) |
Părinți | Franz Joseph Kinsky[*] Sophie Wilhelmine Koerner[*] |
Căsătorită cu | Arthur Gundaccar von Suttner[*] (–)[14] |
Cetățenie | Imperiul Austriac Cisleithania |
Ocupație | scriitoare romancieră[*] traducătoare jurnalistă pacifistă[*] scriitoare de science-fiction[*] redactor[*] |
Limbi vorbite | limba germană[15] |
Pseudonim | B. Oulot, Jemand[1] |
Limbi | limba germană |
Specie literară | utopian and dystopian fiction[*] , feminist science fiction[*] |
Note | |
Premii | Premiul Nobel pentru Pace[2][3] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Bertha Sophia Felicita von Suttner (n. , Praga, Imperiul Austriac – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost o scriitoare austriacă, cunoscută pacifistă și prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1905).
S-a născut în influenta familie nobiliară von Kinsky, ca fiică a general-feldmareșalului Kinsky, principe von Wchinitz und Tettau. După ce s-a căsătorit cu baronul german von Suttner a locuit timp de 10 ani la Tbilisi (pe atunci în Rusia). A devenit cunoscută după publicarea (la o editură din Dresda) romanului Jos armele ! ("Die Waffen Nieder !") în 1889. A mai scris romanele Un manuscris («Ein Manuskript», Leipzig, 1885), Daniela Dormes (München, 1886) ș.a. Concepțiile ei l-au influențat puternic pe Alfred Nobel a cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparține ideea instituirii Premiilor Nobel), precum și pe Herbert Spencer și Charles Darwin, cu care a întreținut, de asemenea, o relație de prietenie.
Arderea cărților
În contextul arderii cărților din 1933 național-socialiștii au trecut scrierile Berthei von Suttner pe lista de cărți care trebuie arse.
Varia
Monedele euro austriece în valoare de 2 euro au pe avers efigia Berthei von Suttner. De asemenea, emisiunea din 1970 a bancnotelor de 1.000 de șilingi austrieci a reprezentat-o pe Bertha von Suttner.
Scrieri
- Liselotte von Reinken (ed.): Bertha von Suttner: Memoiren. Verlag C. Schünemann, Bremen 1965
Note
Bibliografie
- Brigitte Hamann: Bertha von Suttner. Kämpferin für den Frieden, Wien 2013