Bertha von Suttner

Bertha von Suttner
Date personale
Nume la naștereBerta Gräfin Kinsky von Wchinitz und Tettau Modificați la Wikidata
Născută[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Praga, Imperiul Austriac[8][9][10][1] Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani)[11][4][5][6] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[9][1][12][13] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăHauptfriedhof Gotha[*][[Hauptfriedhof Gotha (cemetery in Gotha, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer la stomac) Modificați la Wikidata
PărințiFranz Joseph Kinsky[*][[Franz Joseph Kinsky (Czech nobleman (1768-1843))|​]]
Sophie Wilhelmine Koerner[*][[Sophie Wilhelmine Koerner (Austrian noble woman)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuArthur Gundaccar von Suttner[*][[Arthur Gundaccar von Suttner (scriitor austriac)|​]] (–)[14] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Cisleithania Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
romancieră[*]
traducătoare
jurnalistă
pacifistă[*]
scriitoare de science-fiction[*]
redactor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[15] Modificați la Wikidata
PseudonimB. Oulot, Jemand[1]  Modificați la Wikidata
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata
Specie literarăutopian and dystopian fiction[*][[utopian and dystopian fiction (genres of literature that explore social and political structures)|​]], feminist science fiction[*][[feminist science fiction (subgenre of science fiction)|​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nobel pentru Pace[2][3]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Bertha Sophia Felicita von Suttner (n. , Praga, Imperiul Austriac – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost o scriitoare austriacă, cunoscută pacifistă și prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1905).

S-a născut în influenta familie nobiliară von Kinsky, ca fiică a general-feldmareșalului Kinsky, principe von Wchinitz und Tettau. După ce s-a căsătorit cu baronul german von Suttner a locuit timp de 10 ani la Tbilisi (pe atunci în Rusia). A devenit cunoscută după publicarea (la o editură din Dresda) romanului Jos armele ! ("Die Waffen Nieder !") în 1889. A mai scris romanele Un manuscris («Ein Manuskript», Leipzig, 1885), Daniela Dormes (München, 1886) ș.a. Concepțiile ei l-au influențat puternic pe Alfred Nobel a cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparține ideea instituirii Premiilor Nobel), precum și pe Herbert Spencer și Charles Darwin, cu care a întreținut, de asemenea, o relație de prietenie.

Arderea cărților

În contextul arderii cărților din 1933 național-socialiștii au trecut scrierile Berthei von Suttner pe lista de cărți care trebuie arse.

Varia

Monedele euro austriece în valoare de 2 euro au pe avers efigia Berthei von Suttner. De asemenea, emisiunea din 1970 a bancnotelor de 1.000 de șilingi austrieci a reprezentat-o pe Bertha von Suttner.

Scrieri

  • Liselotte von Reinken (ed.): Bertha von Suttner: Memoiren. Verlag C. Schünemann, Bremen 1965

Note

Bibliografie

  • Brigitte Hamann: Bertha von Suttner. Kämpferin für den Frieden, Wien 2013