Bisfenol A

Bisphenolul A a fost sintetizat pentru prima dată de către chimistul rus Alexander Dianin în anul 1891.^[4][5] Compusul se obține printr-o reacție de condensare a acetonei (de unde și provine „A-ul” din denumire)^[6] cu doi echivalenți de fenol. Reacția este catalizată de un acid tare, precum acidul clorhidric (HCl). La nivel industrial, se utilizează un exces considerabil de fenol pentru ca racția de condensare să fie totală.^[7]

Efecte asupra sănătății și reglementări

Efectele BPA asupra sănătății au făcut obiectul unei dezbateri publice și științifice prelungite,^{[8] [9] [10]} PubMed listând peste 17.000 de lucrări științifice începând cu 2023.^[11] Preocuparea este legată în principal de activitatea sa asemănătoare estrogenului, deși poate interacționa cu alte sisteme de receptori ca substanță chimică care perturbă sistemul endocrin.^[12] Toate aceste interacțiuni sunt foarte slabe, dar expunerea la BPA este de manieră continuată pe tot parcursul vieții, ceea ce duce la îngrijorarea cu privire la posibilele efecte cumulative. Studierea acestui tip de interacțiune pe termen lung, prin doze mici este dificilă și, deși au existat numeroase studii, există discrepanțe considerabile între concluziile lor cu privire la natura efectelor observate, precum și la nivelurile la care acestea apar.^[8] O critică comună este că studiile sponsorizate de industrie tind să arate că BPA este mai sigur decât studiile efectuate de laboratoare academice sau guvernamentale,^[10][13], deși acest lucru a fost explicat și prin faptul că studiile din industrie sunt concepute în condiții mai bune.^{[9] [14]}

Agențiile de sănătate publică din UE,^{[15] [16] [17]} SUA,^{[18] [19]} Canada,^[20] Australia^[21] și Japonia, precum și OMS^[8] au analizat toate riscurile pentru sănătate ale BPA și au constatat că expunerea normală este sub nivelul stabilit de risc din prezent. Totuși, din cauza incertitudinii științifice, multe jurisdicții au luat măsuri pentru a reduce expunerea din motive de precauție. În special, sugarii sunt considerați a fi expuși unui risc mai mare^[22], ceea ce a dus la interzicerea utilizării BPA în biberoane și produse conexe de către SUA,^[23] Canada^[24] și UE^[25], printre alte țări. Producătorii de biberoane au trecut în mare măsură de la policarbonat la polipropilenă și există unele dovezi că expunerea la BPA la sugari a scăzut în urma acestui fapt.^[26] Agenția Europeană pentru Produse Chimice a adăugat BPA pe Lista de substanțe candidate de foarte mare îngrijorare, ceea ce ar facilita restricționarea sau interzicerea utilizării acestuia în viitor.^{[27] [28]}

BPA prezintă o toxicitate acută foarte scăzută, așa cum este indicat de doza letală medie de 4 g/kg (la șoarece). Rapoartele indică faptul că este un iritant minor al pielii, deși în mai mică măsură decât fenolul.^[29]

• Bisfenolul A