Mișcarea vestelor galbene
Mișcarea vestelor galbene Revoluția vestelor galbene Protestele Gilets jaunes | |||||
---|---|---|---|---|---|
Parte a protestelor împotriva lui Emmanuel Macron | |||||
O demonstrație a vestelor galbene în Belfort, estul Franței | |||||
Informații generale | |||||
Perioadă | 17 noiembrie 2018 – prezent
| ||||
Loc | Alțe țări: Australia Belgia Bulgaria Burkina Faso Republica Centrafricană Croația Cehia[2] Finlanda Germania Grecia Irak Israel Irlanda Italia Iordania Letonia Liban Libia[3] Țările de Jos Nigeria[4] Pakistan Portugalia Rusia Serbia Slovacia Spania Sudan Suedia[5] Taiwan Tunisia Turcia Regatul Unit Statele Unite | ||||
Stare | În curs de desfășurare[6][7] | ||||
Cauze |
| ||||
Obiective | |||||
Caracteristici | Alte metode | ||||
Concesii | |||||
Părți implicate | |||||
| |||||
Figuri politice | |||||
Jacline Mouraud Étienne Chouard[16] Priscillia Ludosky Maxime Nicolle[17] Éric Drouet Jérôme Rodrigues[18][19] Christophe Chalençon[20] François Boulo[21] | Emmanuel Macron Prim-ministrul Franței (2020–2022) Gérald Darmanin Ministrul de Interne (2020–) | ||||
Număr | |||||
| |||||
Victime | |||||
Morți | 11 persoane, dintre care 3 veste galbene, au murit în accidente de circulație cauzate de blocajele rutiere ale vestelor galbene în Belgia și Franța, 2 veste galbene, ambele în vârstă de peste 50 de ani, au murit în timpul demonstrațiilor din cauza unor probleme cardiace care nu au legătură cu protestele, o femeie a murit din cauza unei șoc chirurgical la spital după ce a fost lovit de o grenadă lacrimogenă în marginea unei demonstrații[23] | ||||
Răniți | 4439 (polițiști și civili)[22] | ||||
Modifică date / text |
Mișcarea vestelor galbene sau mișcarea jachetelor galbene ( Mouvement des gilets jaunes [muvmɑ̃ de ʒilɛ ʒon]) este o mișcare politică populistă, [24][25][26] pentru justiție economică [27][28]
După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său.
Mișcarea cuprinde un larg spectru politic. Potrivit unui sondaj, puțini dintre cei care protestează au votat pentru Macron în alegerile prezidențiale franceze din 2017 și mulți dintre aceștia nu au votat sau au votat candidații de extremă dreaptă sau de extremă stângă.
Creșterea prețurilor la combustibili este cea care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca "un fir unificator și apel la arme". Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil. Unele proteste s-au dezvoltat în revolte majore.
Deoarece vestele galbene sau Gilets jaunes au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii - unii cu nemulțumiri similare și alții cu revendicări diferite - au folosit simbolul vestei galbene.