Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024

Cei 33 de eurodeputați români^[c] sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d'Hondt.

Coaliția Națională pentru România (CNR: PSD-PNL)

La ultimele alegeri europarlamentare, cele din 2019, PSD a obținut 9 mandate. A fost cel mai slab rezultat electoral înregistrat de PSD în toată istoria sa, în mare parte obținut din cauza retoricii eurosceptice și naționaliste^[2] pe care a adoptat-o partidul în timpul conducerii lui Liviu Dragnea, a slăbirii statului de drept și a încurajării corupției. A urmat o perioadă în care partidul în termen de câteva luni a schimbat 2 președinți: Liviu Dragnea (27 mai 2019)^[3][4] și Viorica Dăncilă (noiembrie 2019). În noiembrie 2019, Marcel Ciolacu a preluat ca interimar președinția PSD și ulterior a fost ales în 2020 la un congres.^[5] Pe tot parcursul președinției lui Marcel Ciolacu, PSD a încercat să se îndepărteze de retorica eurosceptică și să-și spele imaginea de partid al corupției. Din 2021 PSD este unul din principalele partide de la guvernare alături de PNL în cadrul Coaliției Naționale pentru România (CNR).^[6][7]

Partidul Național Liberal (PNL) s-a clasat pe primul loc la ultimele alegeri europarlamentare, obținând 10 mandate. Discursurile liderilor și candidaților PNL au balansat în timpul campaniei între un focus pe subiecte de politică europeană și un accent pe politica internă și disputele cu coaliția de guvernare. Printre promisiunile electorale s-au numărat: ridicarea MCV-ului, aderarea României la Spațiul Schengen și la zona euro, îmbunătățirea statului de drept și investiții prin accesarea fondurilor europene.

După alegerile din 2020, PNL a intrat la guvernare alături de USR și UDMR,^[8] coaliție ce va rezista până în septembrie 2021.^[9] Pe tot parcursul anului 2021, în cadrul PNL au crescut tensiunile, președintele partidului Ludovic Orban fiind contestat de oameni de rang înalt din PNL. La congresul din septembrie 2021, Florin Cîțu a câștigat președinția partidului în fața lui Ludovic Orban.^[10] Cîțu nu va rămâne însă multă vreme președinte, în aprilie 2022, Nicolae Ciucă devenind noul președinte.^[11] În urma pierderii președinției partidului de către Ludovic Orban și a crizei politice din 2021, din PNL s-a desprins și a fost înființat de către Orban un nou partid, Forța Dreptei (FD).^[12]

Pe 21 febuarie 2024, PSD și PNL au anunțat comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Pe lângă asta, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat că cele două partide de la guvernare vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare.^[13]

Alianța Dreapta Unită (ADU: USR-PMP-FD)

Uniunea Salvați România (USR) a participat la alegerile din 2019 ca Alianța 2020 USR PLUS,^[14] o alianță între partidele USR și PLUS care ulterior vor fuziona, obținând 8 mandate de eurodeputați. A fost cel mai bun rezultat electoral înregistrat de USR de la înființarea sa în 2016. Campania electorală din 2019 s-a concentrat în special pe o retorică pro-europeană, iar printre ofertele electorale s-au numărat: protejarea drepturilor românilor în UE, aderarea României la Spațiul Schengen, modificări în educație, agricultură și infrastructură și luarea unor măsuri care să crească bunăstarea socială. De asemenea, în mitingurile ținute în timpul campaniei electorale, mesajul Alianței USR PLUS a pus accent pe lupta împotriva puterii guvernamentale (fiind una autoritară și represivă).

În 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR. În 2021, USR și PLUS au fuzionat oficial, numele de USR fiind păstrat.^[15] În septembrie 2021, ieșirea USR-ului de la guvernare a declanșat o criză politică care a fost soluționată de intrarea PSD-ului la guvernare alături de PNL și UDMR. În octombrie 2021, congresul USR l-a ales în funcția de președinte al partidului pe Dacian Cioloș,^[16] acesta nu va ocupa mult funcția însă în febuarie 2022 părăsind postul de președinte și partidul.^[17] Ulterior Cătălin Drulă a fost ales președinte.^[18]

În febuarie 2023, eurodeputatul USR Nicolae Ștefănuță și-a anunțat părăsirea partidului și afilierea la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzi/ALE) ca independent.^[19]

La sfârșitul anului 2023, liderii USR, PMP și FD și-au anunțat intenția de-a crea o alianță de centru-dreapta pentru a participa pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 2024.^[20][21] Pe 18 decembrie 2023, USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită (ADU), urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.^[22]

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid politic care a fost înființat de către candidatul independent de la europarlamentarele din 2019, George Simion, în decembrie 2019. Intrarea neașteptată a AUR în parlamentul României după alegerile din 2020 a avut ca rezultat apariția de-a lungul vremii în presă a articolelor care etichetează AUR ca fiind un partid extremist de dreapta cu o retorică ultranaționalistă,^[23][24] eurosceptică,^[25] neolegionară,^[26][27][28] șovinistă și populistă.^[29] Din 2021, AUR intenționează să se afilieze grupului europarlamentar al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE).^[30]

Reînnoim Proiectul European al României (REPER)

În mai 2022, Dacian Cioloș alături de alți 4 eurodeputați, au anunțat lansarea unui nou partid, REPER, eurodeputații Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Alin Mituța și Dragoș Tudorache părăsind USR și intrând în noul partid.^[31]

Proiecția locurilor în Parlamentul European (P.E.)

București

Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sunt primele partide care și-au anunțat candidații oficiali pentru Parlamentul European (P.E.).^[32] Pe 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR) a anunțat formarea unei alianțe politice alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD), Alianța Dreapta Unită (ADU), cele trei partide urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.^[22]

Pe 11 martie 2024, REPER și-a anunțat lista de candidați pentru alegeri.^[33] Tot în aceeași zi, coaliția de guvernare și-a anunțat lista de candidați pentru europarlamentare.^[34] De asemenea, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) va avea doi candidați pe listele Alianței PSD-PNL, două locuri eligibile fiind cedate de PSD și PNL în favoarea PUSL.^[35] Pe 21 martie, Ramona Chiriac s-a retras de pe lista PSD-PNL.^[36]

Mai jos sunt listați candidații partidelor politice care și-au depus listele de candidați la Biroul Electoral Central până la data de 10 aprilie 2024:^[37]

Alte candidaturi

Coaliția Verde Progresistă (Volt + ACUM + SENS)

1. Nicu Ștefănuță^[46]

PRO România (PRO)

1. Victor Ponta^[47]