Alegeri parlamentare în România, 2024

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.^[3]

Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.^[4]

Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.^[5]

Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).^[6]

Guvernul României după alegerile de la data de 6 decembrie (Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide, mai precis: PNL (centru dreapta, PPE), USR PLUS (centru, Renew Europe) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE). Guvernul interimar Cîțu, demis prin moțiune de cenzură, a fost înlocuit de un guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele PSD (centru stânga, S&D), PNL (centru dreapta, PPE) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE).^[7]

Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021).^[8] Actualul Președinte al Camerei Deputaților este Marcel Ciolacu (PSD).^[9] Președinți ai Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind prima femeie care ocupă acestă poziție la vârful statului, și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022).^[10] Președinte interimar al Senatului a fost Alina Gorghiu (PNL) din 29 iunie 2022 până în 13 iunie 2023.

Pe 12 iunie, Nicolae Ciucă a demisionat oficial din funcția de premier, ca urmare a respectării acordului semnat de coaliția de guvernare ca rotația premierilor să se producă.^[11] Pe 13 iunie 2023, fostul premier, Nicolae Ciucă, a fost ales în funcția de președinte al Senatului României.^[12]

Președinții celor două camere ale Parlamentului

Funcție	Nume		Partid		A preluat funcția	A părăsit funcția
Președintele Camerei Deputaților		Ludovic Orban		Partidul Național Liberal	21 decembrie 2020	13 octombrie 2021
		Marcel Ciolacu		Partidul Social Democrat	23 noiembrie 2021	15 iunie 2023
		Alfred Simonis (interimar)		Partidul Social Democrat	15 iunie 2023	prezent
Președintele Senatului		Anca Dragu		Uniunea Salvați România	21 decembrie 2020	23 noiembrie 2021
		Florin Cîțu		Partidul Național Liberal	23 noiembrie 2021	29 iunie 2022
		Alina Gorghiu (interimar)		Partidul Național Liberal	29 iunie 2022	13 iunie 2023
		Nicolae Ciucă		Partidul Național Liberal	13 iunie 2023	prezent

Criza guvernamentală (1 septembrie–25 noiembrie 2021)

Guvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea la data de 23 decembrie 2020,^[13] a fost compus din două partide liberal-conservatoare, mai precis Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), și partidul liberal-progresist USR PLUS.^[14]

În septembrie 2021, o ruptură majoră în cadrul coaliției a dus la criza politică din România din 2021. Fostul premier Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.^{[15][16][17][18]} Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,^[19] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a doua de către Partidul Social Democrat (PSD)^[20], cele trei partide deținând atunci împreună conjunctural majoritatea mandatelor de parlamentari.^[21]

Cîțu a fost contestat în cadrul PNL^[22] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.^[23] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.^[24] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care fostul prim-ministru tehnocrat Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.^[25][26]Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.^[27]

La data de 4 octombrie 2021, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă.^[28] Potrivit Primarului USR de la Brașov, Allen Coliban, guvernul minoritar al lui Cîțu mai era atunci încă în funcție „doar cu sprijinul PSD”.^[29] Cu toate acestea, la data de 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care au corespuns grupurilor parlamentare ale PSD, USR și AUR. Cîțu a continuat să activeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern a fost ulterior votat în parlament și apoi a depus jurământul, mai precis fostul guvern Ciucă.

La data de 1 noiembrie 2021, partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a început să strângă semnături de la cetățeni pentru o eventuală procedură de suspendare a Președintelui României încă în exercițiu, Klaus Iohannis.^[30] Procedura nu a avut loc până în prezent.

Întrevederile negocianților PSD și PNL (februarie 2024)

În luna februarie 2024 au început negocierile privind organizarea și desfășurarea alegerilor din România, între liderii partidelor actuale de la guvernare, mai precis PSD și PNL.^{[necesită citare]}

Negocianții PNL au propus o comasare a unor scrutine (de exemplu, alegerile parlamentare cu cele prezidențiale) pentru a reduce cheltuiala din bugetul de stat pentru organizarea acestora.^{[necesită citare]}

La data de 19 septembrie 2021, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, alături de fostul său aliat politic Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (ApP), partid politic inițial cunoscut sub acronimul „PAINE”.^[31]

La data de 3 octombrie 2021, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost recent învins atunci de contracandidatul său la șefia PNL, mai precis Florin Cîțu, a declarat că intenționează „să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL”.^[32][33][34] Astfel, acesta a urmat pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu în 2014, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat un partid scindat din acesta, mai precis Partidul Liberal Reformator (PLR), devenit ulterior Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE; re-integrat/absorbit eventual în PNL din 2022 până în prezent, dar fără Popescu-Tăriceanu, acesta nemaiavând nici statutul de membru al ALDE).

La data de 1 decembrie 2021, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară „radical anti-corupție” și „anti-suprabirocratizare”.^[35]

La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al USR, Dacian Cioloș, s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul REPER.

Partidul Verde sau Partidul Verzilor (PV) a fost, de asemenea, relansat în toamna anului 2022 sub noua denumire de Partidul Verde (Verzii). Partidul este condus de doi copreședinți, mai precis Marius Lazăr și Lavinia Cosma (ex-USR). Partidul a apărut pentru prima dată în sondaje la începutul anului 2023.^[36]

După cel de-al doilea congres al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din martie 2022, președintele Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu a anunțat ieșirea din partid din cauza faptului că nu li s-a oferit nicio poziție de conducere în ciuda promisiunilor făcute anterior. La data de 17 aprilie 2022, s-a anunțat crearea unui nou partid al ONG-ului (Mișcarea Națională), de orientare naționalistă și conservatoare. Liderul și președintele partidului este Mihai Tîrnoveanu.^[37][38][39]

Activiști din societatea civilă au anunțat la finalul lunii noiembrie lansarea Partidului pentru Natură, Oameni și Animale (NOA). Partidul este condus interimar de Lucian Rad, fost consilier județean Brașov.^[40]

La data de 23 septembrie 2023, la Brașov a avut loc lansarea Blocului Naționalist, de orientare naționalistă, tradiționalistă și conservatoare, al cărui lider este Bogdan Mihai Alecu.^{[41][42][43][44]}

În graficul și tabelul de mai jos (ambele actualizate până în noiembrie/decembrie 2023) se regăsesc sondajele de opinie aferente următoarelor alegeri parlamentare/legislative care vor avea loc la sfârșitul anului 2024.

15 iunie 2023–prezent

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul														Alte partide	Avans	Guvern		Opoziție
							FD
19–20 februarie 2024	Avangarde	N/A	31	20	15			18	5	N/A	N/A	2	N/A	N/A	8	1	11	51		49
25 ianuarie 2024	Avangarde	N/A	31	21	14			19	5	N/A	N/A	1	N/A	N/A	8	1	11	51		48
ianuarie 2024	INSCOP	1100	27.1	19.8	16.2			17.9	5.6	1.9	N/A	0.9	1.9		7.1	1.6	10.7	46.9		39.7
decembrie 2023	PNL	1000	30	20	14	2	2	18	5	N/A	N/A	2	N/A	N/A	6	1	10	50		37
20–27 noiembrie 2023	INSCOP	1100	30.2	20.1	11.9	1.3	0.6	19.5	4.9	2.9	0.7	0.3	1.9	N/A	5.2	1.4	10.1	50.3		36.3
30 octombrie–6 noiembrie 2023	Mercury Research	1227	30.0	17.0	18.0	3.0	N/A	20.0	4.0	N/A	N/A	1.0	N/A	N/A	4.0	1.0	10.0	47.0		42.0
23 octombrie–2 noiembrie 2023	INSCOP	1100	28.7	18.9	14.6	1.7	0.6	18.6	4.9	3.2	N/A	0.9	2.3	N/A	4.3	1.7	9.8	47.6		38.1
20–29 octombrie 2023	Atlas Intel	2000	18.3	11	15.1	7	3.9	13.7	5.1	1	0.2	3.3	N/A	N/A	6.8	14.6	3.2	29.3		33.9
11–25 septembrie 2023	LARICS	1003	32.0	23.9	14.7	4.0	N/A	14.3	2.9	N/A	0.9	N/A	N/A	N/A	4.7	2.6	8.1	55.9		31.9
15–22 septembrie 2023	INSCOP	1550	29.1	20.4	11	1.7	1	22.4	4.6	1.5	N/A	0.7	2.7	N/A	3.1	1.8	6.7	51.5		38.0
12–22 septembrie 2023	CURS	1008	31	19	11	4	N/A	18	4	2	4	N/A	N/A	N/A	5	2	12	50		33
4–10 septembrie 2023	PNL	1032	30	20	14	4	1	20	5	1	N/A	N/A	N/A	N/A	3	2	10	50		39
24–31 august 2023	CURS	1067	32	19	12	4	N/A	19	5	N/A	2	N/A	N/A	N/A	4	3	13	56		36
8–20 iulie 2023	CURS	N/A	31	18	12	4	N/A	20	4	2	4	N/A	N/A	N/A	4	1	11	49		36
12–26 iunie 2023	INSCOP	N/A	28.7	18	12.7	N/A	N/A	20.1	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	20.5	8.6	46.7		32.8
30 mai–20 iunie 2023	Geeks for Democracy	806	31	19	11	N/A	N/A	18	5	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	16	12	55		34
15 iunie 2023	Marcel Ciolacu este oficial învestit de către parlament în funcția de Prim-ministru

25 noiembrie 2021–15 iunie 2023

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul								FD		ApP			Alte partide	Avans	Guvern			Opoziție
12 iunie 2023	Nicolae Ciucă și-a anunțat oficial demisia din funcția de Prim-ministru
27 mai–11 iunie 2023	USR	916	28	18	13	22	6	2	3	2	N/A	N/A	N/A	N/A	6	6	52			35
19–27 mai 2023	CURS	1082	31	20	11	17	5	N/A	5	N/A	4	N/A	N/A	N/A	7	11	56			28
10–20 martie 2023	CURS	1105	33	21	9	16	5	N/A	5	N/A	4	N/A	N/A	N/A	7	12	59			25
5–19 febuarie 2023	INSCOP	3000	31.7	22.3	11.2	18.2	4.6	2.4	2.9	N/A	N/A	N/A	N/A	1.4	3.9	9.4	58.6			29.4
1–13 febuarie 2023	INSCOP	1000	30.4	21.6	10.9	19.1	4.3	3.0	2.9	0.7	N/A	N/A	0.1	2.7	4.3	8.8	56.3			30
27–30 ianuarie 2023	Atlas Intel	2000	24.5	17.2	12.4	17.9	6.4	4	5.9	2.9	N/A	N/A	1.9	N/A	4.7	6.9	48.1			30.3
10–20 ianuarie 2023	CURS	N/A	36	22	8	14	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	7	14	63			22
5–19 decembrie 2022	Inscop	N/A	31.5	20.3	10.9	18.1	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	19.2	11.2	51.8			29
8–22 noiembrie 2022	CURS	1067	34	24	9	12	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	8	10	63			21
31 octombrie 2022	Angel Tîlvăr devine noul Ministru al Apărării Naționale
24 octombrie 2022	Vasile Dîncu a demisionat din funcția de Ministru al Apărării Naționale
4–18 octombrie 2022	Sociopol	N/A	36	19	11	14	4	2	2	1	N/A	N/A	4	N/A	7	17	59			25
3 octombrie 2022	Ligia Deca devine noul Ministru al Educației
29 septembrie 2022	Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de Ministru al Educației
8–22 septembrie 2022	CURS	1015	35	22	8	15	5	N/A	4	N/A	4	N/A	N/A	N/A	11	13	62			23
22–31 august 2022	Sociopol	N/A	32	15	11	25	6	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	11	7	53			36
5–17 august 2022	CURS	N/A	32	23	10	13	N/A	2	4	2	4	3	2	N/A	2	9	55			23
22–31 iulie 2022	Avangarde	902	37	23	9	11	5	1	5	2	3	N/A	1	N/A	2	14	65			20
10 iulie 2022	Cătălin Drulă devine noul președinte ales al USR
8 iulie 2022	Petre Daea devine noul Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
22–30 iunie 2022	Avangarde	903	35	20	9	12	5	2	5	2	4	2	2	N/A	2	15	60			21
29 iunie 2022	Florin Cîțu a demisionat din funcția de președinte al Senatului, după șapte luni de mandat, Alina Gorghiu a devenit Președinte interimar al Senatului
23 iunie 2022	Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale
20–27 iunie 2022	Sociopol	N/A	33	19	10	15	6	4	1	1	1	1	3	N/A	5	14	58			25
19–26 mai 2022	CURS	1067	35	23	9	10	5	N/A	6	N/A	4	2	N/A	N/A	4	12	63			19
3 mai 2022	Ioan-Marcel Boloș devine noul Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
12–20 aprilie 2022	Avangarde	906	36	19	11	14	5	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	15	17	60			25
28 martie–11 aprilie 2022	CURS	2750	35	23	11	12	5	3	5	1	2	1	N/A	N/A	2	12	63			23
10 aprilie 2022	Premierul și generalul în rezervă Nicolae Ciucă este ales președinte al PNL
7 aprilie 2022	Dan Vîlceanu a demisionat din funcția de Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene
2 aprilie 2022	Florin Cîțu a demisionat de la președinția PNL, Gheorghe Flutur a devenit președinte interimar al PNL
22–29 martie 2022	Avangarde	900	35	16	12	15	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	22	19	51			27
27 martie 2022	George Simion este ales președinte unic al AUR
2–11 martie 2022	CURS	1172	36	20	8	14	5	2	4	N/A	4	2	N/A	N/A	3	16	61			22
2–7 martie 2022	INSCOP	1077	32	19.9	10.8	18.9	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A	18.4	12.1	51.9			29.7
9–19 februarie 2022	Sociopol	1001	35	16	13	22	6	2	1	1	0.7	2	N/A	N/A	1	13	57			35
7 februarie 2022	Dacian Cioloș a demisionat de la președinția USR, Cătălin Drulă a devenit președinte interimar al USR
20–31 ianuarie 2022	Avangarde	903	35	16	12	18	5	2	4	2	2	2	N/A	N/A	2	17	56			30
22–29 ianuarie 2022	CURS	1003	35	17	10	16	5	4	2	4	2	3	N/A	N/A	2	18	57			26
11–18 ianuarie 2022	INSCOP	1162	34.3	16.6	12.5	20.6	4.2	2.9	2.1	1.7	1.3	1	N/A	N/A	2.8	13.7	55.1			33.1
15–23 decembrie 2021	Avangarde	907	39	18	10	17	5	2	3	N/A	4	1	N/A	N/A	1	21	62			27
17–22 decembrie 2021	Sociopol	1001	33	15	12	23	5	2	2	3	0	1	N/A	N/A	4	10	53			35
13–17 decembrie 2021	CURS	1100	38	19	11	13	5	N/A	5	N/A	4	N/A	N/A	N/A	5	19	62			24
25 noiembrie 2021	Guvernul Nicolae Ciucă este investit de parlament cu 318 voturi pentru

7 septembrie 2021–25 noiembrie 2021

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul			FD							ApP	Alte partide	Avans	Guvern		Opoziție
16–24 noiembrie 2021	Avangarde	906	40	17		11	15	5	2	1	4	N/A	3	23	22		66
23 noiembrie 2021	Președintele PNL Florin Cîțu a fost ales să ocupe funcția de președinte al Senatului
	Președintele PSD Marcel Ciolacu a fost ales să ocupe funcția de președinte al CD
22 noiembrie 2021	Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
17–22 noiembrie 2021	CURS	1100	38	18		11	14	5	4	3	3	N/A	4	20	23		63
1 noiembrie 2021	Premierul desemnat Nicolae Ciucă își depune mandatul ca urmare a eșuării negocierii unei majorități în parlament
25–30 octombrie 2021	CURS	1110	39	19		11	12	5	5	3	4	N/A	2	20	24		62
17–26 octombrie 2021	Avangarde	900	40	17		13	14	5	4	2	4	N/A	1	23	22		67
21 octombrie 2021	Nicolae Ciucă a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
20 octombrie 2021	Cabinetul Cioloș este respins în Parlament cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă
11–15 octombrie 2021	Sociopol	1002	32	20		13	21	6	N/A	N/A	N/A	N/A	8	11	26		66
11 octombrie 2021	Dacian Cioloș a fost propus prim-ministru de către Klaus Iohannis, președintele României
5 octombrie 2021	Guvernul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură
1 octombrie 2021	Dacian Cioloș devine noul președinte al USR PLUS
28 septembrie 2021	INSOMAR	1030	31.55	25.92		14.95	16.99	4.56	2.52	2.33	N/A	1.17	0.01	5.63	30.48		63.49
28 septembrie 2021	PSD depune moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Florin Cîțu Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost declarată de CCR ca fiind un conflict între Parlament și Guvern
15–27 septembrie 2021	INSCOP	1204	35.4	21.9		9.8	17.1	N/A	2.9	4.4	N/A	N/A	8.5	13.5	21.9		62.3
14–21 septembrie 2021	Avangarde	900	37	20		13	14	5	4	1	4	N/A	2	17	25		64
8–10 septembrie 2021	CURS	861	36	19		11	14	5	5	3	4	N/A	3	16	24		61

21 decembrie 2020–7 septembrie 2021

Dată	Sursa sondajului	Eșantionul										Alte partide	Avans	Guvern				Opoziție
3–5 sep. 2021	CURS	853	35	20	11		12	5	5	3	4	5	15	36				47
3 sep. 2021	USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrul Florin Cîțu
1 sep. 2021	Ministrul justiției Stelian Ion a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu și se declanșează o criză politică
20–24 aug. 2021	Avangarde	900	35	21	14		15	5	5	2	1	2	14	40				50
12–20 aug. 2021	CURS	1100	34	20	12		11	5	5	3	4	6	14	37				45
16–19 aug. 2021	IRES	1006	35	27	14		14	5	2	2	N/A	1	8	46				49
16 august 2021	Politico.eu	N/A	34	18	12		14	5	3	3	3	6	16	35				48
26 iulie 2021	INSOMAR	1030	38.06	15.05	11.07		14.95	5.05	N/A	N/A	N/A	15.83	23	31.17				53.01
8 iulie 2021	Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
1–7 iulie 2021	Sociopol	N/A	31	27	15		10	7	2	3	N/A	5	4	49				41
24 iunie 2021	INSOMAR	1030	22.91	24.95	14.95		17.96	5.05	N/A	2.04	N/A	12.14	2.04	44.95				40.87
11–18 iun. 2021	CURS	1067	34	22	14		12	4	5	2	3	4	12	40				46
1–15 iun. 2021	INSCOP	N/A	30.2	26.6	13.2		14.2	N/A	2	4.3	N/A	8.7	3.6	39.8				44.4
22–30 mai 2021	Sociopol	1001	36	22	15		11	6	2	5	1	1	14	43				47
10–24 mai 2021	Avangarde	N/A	36	23	14		15	5	2	2	1	2	13	42				51
8–16 mai 2021	IRES	N/A	36	28	11		14	3	N/A	3	N/A	8	8	42				50
2–9 mai 2021	INSOMAR[46]	1030	22.14	23.5	13.59		15.53	8.64	4.66	4.17	N/A	7.77	1.36	45.73				37.67
14–17 apr. 2021	CURS	N/A	33	21	16		12	4	5	3	4	2	12	41				45
14 aprilie 2021	Ministrul sănătății Vlad Voiculescu a fost demis de prim-ministrul Florin Cîțu
30 mar.–11 apr. 2021	BCS	1420	28.9	22.3	22.5		10	4	4.2	2.9	N/A	5.1	6.4	48.8				38.9
12–28 mar. 2021	Sociopol	N/A	35	26	17		12	4	3	2	N/A	1	9	45				47
22–26 feb. 2021	CURS	1100	34	25	16		9	4	3	2	3	3	10	45				43
9–11 feb. 2021	INSOMAR	1030	28	27	14		16	6	4	1	N/A	4	1	47				44
11–15 ian. 2021	CURS	1100	34	26	16		12	5	3	2	N/A	2	8	47				46
10–20 dec. 2020	Avangarde	900	35	26	15		14	5	2	1	N/A	2	9	46				49
17–21 dec. 2020	CURS	1100	35	26	14		15	4	2	2	N/A	2	9	44				50
6 decembrie 2020	Alegeri 2020 (Camera Deputaților)	5.901.959	28,90%	25,18%	15,37%		9,08%	5,74%	4,82%	4,09%	1,17%	6,82%	3,72%	46,29%				37,98%
	Alegeri 2020 (Senat)	5.908.364	29,32%	25,58%	15,86%		9,17%	5,89%	4,93%	4,13%	1,09%	5,12%	3,74%	47,33%				38,49%

Proiecția mandatelor în parlament

Dată	Sursa sondajului			FD						ApP	Minorități	Avans
17–22 decembrie 2021	Sociopol	117	53	0	42	82	18	0	0	0	18	35
17–26 oct. 2021	Avangarde	140	59		46	49	18	0	0	0	18	81
12–21 oct. 2021	ISPAP	122	32	25	54	61	18	0	0	0	18	61
12–17 oct. 2021	INSCOP	125	68		56	52	11	0	0	0	18	57
12–17 oct. 2021	APP[nefuncțională]	109	0	42	63	62	14	21	0	0	18	46
26–29 sep. 2021	Gazeta Civică[nefuncțională]	95	57		61	59	17	18	0	0	18	34
28 sep. 2021	INSOMAR	104	85		49	56	15	0	0	0	18	19
9–19 iul. 2021	Avangarde [necesită citare]	118	80		45	52	17	0	0	0	18	38
11–15 ian. 2021	CURS[necesită citare]	113	88		53	40	18	0	0	0	18	25
6 decembrie 2020	Alegeri la CD din 2020	110	93		55	33	21	0	0	N/A	18	17

Rata de aprobare a fostului Prim Ministru (2021)

Sursă	Dată	Eșantion	Florin Cîțu (PNL)
			Y			Net (+/-)
CURS	25–30 octombrie 2021	1,100	10.0	81.0	9.0	−71.0
Avangarde	17–26 octombrie 2021	900	7.0	74.0	19.0	−67.0
Avangarde	14–21 septembrie 2021	900	14.0	61.0	25.0	−47.0
CURS	12–20 august 2021	1,100	18.0	77.0	5.0	−59.0
CURS	11–18 iunie 2021	1,067	19.0	75.0	6.0	−56.0
CURS	14–17 aprilie 2021	1,107	24.0	69.0	7.0	−45.0
BCS	11 aprilie 2021	1,420	21.6	68.5	9.8	−46.9