Listă de partide politice din România
Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele trebuie să colaboreze între ele pentru a forma guverne de coaliție. Actualul sistem a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România era un stat cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR).
De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor existente pe linii ideologice. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare.[1] Grupurile extremiste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.[2]
Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% în decembrie 2014).[3] Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din 2015 (și anume social-democrații și naționali liberali) ar fi inițiat o serie de reforme interne pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.[4][5][6]
Cadru legal
Articolul 40 din Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția judecătorilor, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.[7] Același articol interzice partidele politice care militează împotriva pluralismului politic, domniei legii, și suveranității și integrității teritoriale a României. Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.[8]
Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice; legea prevedea inițial o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.[9][10]
Partide parlamentare
Partidele parlamentare sunt partidele politice care au reprezentanți în Senat (i.e. senatori) și/sau Camera Deputaților (i.e. deputați).
Logo | Nume | Abr. | Fondat | Lider | Poziție[11] | Ideologie[11] | Senat[12] | Camera Deputaților[13] | Parlamentul European[14] | Statut | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | PSD | 1989[a] 2001[b] | Marcel Ciolacu | Centru-stânga | Conservatorism social Europenism Naționalism de stânga Populism | 50 / 136 | 105 / 330 | 8 / 33 | Opoziție (2020–2021) | ||
Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2021–2023) | |||||||||||
Coaliție cu PNL (2023–prezent) | |||||||||||
Partidul Național Liberal | PNL | 1875[c] 1990[d] | Nicolae Ciucă | Centru spre centru-dreapta | Conservatorism social Creștin democrație Populism | 36 / 136 | 79 / 330 | 10 / 33 | Coaliție cu USR și UDMR/RMDSZ (2020–2021) | ||
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021)[e] | |||||||||||
Coaliție cu PSD și UDMR/RMDSZ (noiembrie 2021–2023) | |||||||||||
Coaliție cu PSD (2023–prezent) | |||||||||||
Uniunea Salvați România | USR | 2016 | Cătălin Drulă | Centru spre centru-dreapta | Europenism Liberalism | 20 / 136 | 40 / 330 | 2 / 33 | Coaliție cu PNL și UDMR/RMDSZ (2020–2021) | ||
Opoziție (septembrie 2021–prezent) | |||||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | AUR | 2019 | George Simion | Dreaptă extremă-dreapta[15] | Naționalism românesc Unionism Euroscepticism Populism de dreapta[16] | 15 / 136 | 31 / 330 | 0 / 33 | Opoziție (2020–prezent) | ||
Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség | UDMR RMDSZ | 1989 | Hunor Kelemen | Centru-dreapta | Regionalism Liberalism conservator Europenism | 9 / 136 | 20 / 330 | 2 / 33 | Coaliție cu PNL și USR (2020–2021) | ||
Guvern minoritar cu UDMR/RMDSZ (septembrie–noiembrie 2021) | |||||||||||
Coaliție cu PSD și PNL (noiembrie 2021–2023) | |||||||||||
Opoziție (2023–prezent) |
Grupuri independente din parlament
Un grup parlamentar independent cuprinde partide mai mici din parlament cu un număr relativ redus de membrii care nu au participat sau trecut pragul de 5% anterior în cadrul ultimelor alegeri, dar unul sau mai mulți dintre membrii ai unui partid parlamentar s-au afiliat partidului/grupului parlamentar respectiv ulterior.
Logo | Nume | Abr. | Fondat | Lider | Poziție | Ideologie | Senat | Camera Deputaților | Parlamentul European | Statut | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Forța Dreptei | FD | 2021 | Ludovic Orban | Centru-dreapta | Liberalism conservator Creștin-democrație | 3 / 136 | 16 / 330 | 0 / 33 | Opoziție (2021–prezent) | ||
Reînnoim Proiectul European al României | REPER | 2022 | Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (interimari) | Centru | Liberalism social Europenism Tehnocrație | 2 / 136 | 10 / 330 | 5 / 33 | Opoziție (2022–prezent) | ||
Partidul Umanist Social Liberal | PUSL | 2015 | Daniel Ionașcu | Centru-stânga | Umanism pragmatic | 1 / 136 | 4 / 330 | 1 / 33 | Sprijin în parlament pentru guvernul CNR format din PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023) | ||
Partidul Neamului Românesc | PNR | 2018 | Ninel Peia | Dreaptă spre extremă dreapta | Naționalism românesc Populism de dreapta Nativism | 1 / 136 | 4 / 330 | 0 / 33 | Opoziție (2021–prezent) | ||
Partidul Alternativa Dreaptă | AD | 2019 | Adela Mîrza | Dreapta | Conservatorism | 1 / 136 | 3 / 330 | 0 / 33 | Opoziție (2022–prezent) |
Parlamentul European (P.E.)
Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în Parlamentul European:
Logo | Nume | Fondat | Lider | Poziție | Ideologie | Parlamentul European | Afiliere europeană | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Mișcarea Populară | 2014 | Eugen Tomac | Centru-dreapta spre dreapta | Conservatorism social, Creștin democrație, Conservatorism național, Unionism | 2 / 33 | Partidul Popular European | ||
Partidul Verde | 2022 (refondat) | Marius Lazăr și Lavinia Cosma | Centru spre stânga | Politică verde, Conservatorism verde, Pro-europenism | 1 / 33 | Partidul Verde European | ||
PRO România | 2018 | Victor Ponta | Centru-stânga | Liberalism social, Progresism, Pro-europenism, Social-democrație[17] | 1 / 33 | Partidul Democrat European | ||
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 1989 | Aurelian Pavelescu | Centru-dreapta | Creștin democrație, Agrarianism, Conservatorism național | 1 / 33 | Mișcarea Politică Creștin Europeană |
Partide extra-parlamentare
Nume | Abr. | Fondat | Lider(i) | Poziție[11] | Ideologie[11] | |
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Socialist Român | PSR | 2003 | Constantin Rotaru | Extremă-stânga | Socialism | |
Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS | Demos | 2018 | Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și Claudiu Crăciun | Stânga | Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Europenism, Anticorupție | |
Partidul ACUM | ACUM | 2021 | Adela Maghear, Bogdan Barbu | Centru-stânga | Ecologism, Politică verde, Pro-europenism | |
Blocul Unității Naționale | BUN | 2015 | Dorel Vulpoiu | Centru-stânga | Social-democrație | |
ADER România | ADER | 2018 | Orlando Culea | Centru-stânga | Democrație | |
Volt România | Volt | 2021 | Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu | Centru-stânga | Progresism, Federalism european, Liberalism social | |
Partidul Națiune Oameni Împreună | NOI | 2022 | Viorica Dăncilă | Centru-stânga | Social conservatorism EcologismNaționalism de stângaIzolaționism | |
Partidul Cinste, Onoare, Demnitate | C.O.D. | 2023 | Bădină Ionuț | Centru-stânga | Social-democrație | |
Partidul Adevăr și Dreptate | PAD | 2017 | Toroican Ioan | Centru | Creștin-democrat | |
Platforma Social-Liberală | PSL | 2019 | Ilan Laufer | Centru | Liberalism social | |
Partidul Republican din România | PPR | 2020 | Alexandru Coita | Centru | Republicanism | |
Partidul Noua Românie | PNR | 2015 | Sebastian Popescu | Centru | Liberalism economic, Conservatorism liberal | |
Partidul Oamenilor Liberi A Szabad Emberek Pártja Die Partei der freien Menschen | POL | 2015 | Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal | Centru | Progresism, Democrație participativă(en)[traduceți] | |
Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect | UNDOR Arhivat în , la Wayback Machine. | 2020 | Cătălin Badiu | Centru | Umanism | |
Partidul Diaspora Unită | PDU | 2019 | Mocan Marius-Simion | Centru-dreapta | Liberalism, Pro-europenism | |
Partidul Ecologist Român (începând cu legislatura 2000-2004 după desființarea CDR) | PER | 1990 | Dănuț Pop | Centru-dreapta[18] | Liberalism verde(en)[traduceți], Ecologism[18] | |
Partidul Dreapta Liberală | DL Arhivat în , la Wayback Machine. | 2019 | Viorel Cataramă | Centru-dreapta | Neoliberalism | |
Partidul Monarhist | PM23 | 2017 | Christian Em. de Hillerin | Centru-dreapta | Monarhie constituțională | |
Partidul Forța Națională | FN Arhivat în , la Wayback Machine. | 2016 | Sorin Valeriu Naș [19] | Centru-dreapta | Suveranism, Nationalism economic, Creștin-democrație, Tradiționalism | |
Partidul Lege Educație Unitate | LEU | 2022 | Andy Lupu, Cosmin Matache, Patricia Vasilache, Claudiu Mihai, Nicușor Niculae, Soare Nicolae, Bogdan Damoc | Centru-dreapta | Conservatorism național moderat | |
Alianța Național Țărănistă | ANȚ | 2019 | Radu Ghidău | Centru-dreapta spre dreapta | Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism | |
Alianța Maghiară din Transilvania Erdélyi Magyar Szövetség | AMT EMSZ | 2022 | Zoltán Zakariás | Dreapta | Interesele minorității maghiare, Regionalism, Conservatorism | |
PACT pentru Galați | Pentru GALAȚI | 2018 | Gregor Teodorescu | Dreapta | Liberalism clasic | |
Alianța Renașterea Națională | ARN | 2020 | Petre Costea | Dreapta spre extremă-dreapta | Conservatorism social, Creștin democrație, Liberalism economic, Antiimigrație, Antiavort | |
Partidul România Mare | PRM | 1991 | Victor Iovici | Dreaptă[20] spre extremă-dreapta[21][22] | Conservatorism naționalist, Naționalism românesc[20], Euroscepticism slab[23] | |
Partidul Mișcarea Națională | MN | 2023 | Mihai Tîrnoveanu | Extremă-dreapta | Naționalism românesc, Creștin democrație, Conservatorism social, Agrarianism, | |
S.O.S. România | SOS RO | 2021 | Diana Iovanovici-Șoșoacă | Extremă-dreapta | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Conservatorism social, Euroscepticism dur | |
Partidul Noua Dreaptă | ND | 2015 | Tudor Ionescu | Extremă-dreapta | Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin | |
Partidul România Rațională | ЯR Arhivat în , la Wayback Machine. | 2019 | Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa | Neutru | Naționalism românesc |
Nume | Abr. | Reprezentant[24] |
---|---|---|
Uniunea Armenilor din România Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն | UAR | Varujan Pambuccian |
Uniunea Elenă din România Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας | UER | Dragoș Zisopol |
Uniunea Culturală a Rutenilor din România Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії | UCRR | Iulius Firczak |
Uniunea Croaților din România Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj | UCR | Slobodan Ghera |
Uniunea Sârbilor din România Sârbă: Савез Срба у Румунији | USR | Slavoliub Adnagi |
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România Rusă: Община русских-липован Румынии | CRLR | Andrian Ampleev |
Uniunea Bulgară din Banat-România Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija | UBB-R | Petronela Csokany |
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku | UDSCR | Iarco Furic |
Forumul Democrat al Germanilor din România Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien | FDGR | Ovidiu Ganț |
Asociația Italienilor din România Italiană: Associazione Italiani di Romania | Ro.As.It. | Andi Grosaru |
Uniunea Democrată Turcă din România Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği | UDTR | Iusein Ibram |
Uniunea Polonezilor din România Poloneză: Związek Polaków w Rumunii | Dom Polski | Victoria Longher |
Uniunea Ucrainenilor din România Ucraineană: Cоюз Українців Румунії | UUR | Miroslav Petrețchi |
Asociația Macedonenilor din România Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија | AMR | Venera Popescu |
Asociația Liga Albanezilor din România Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë | ALAR | Bogdan Stoica |
Asociația Partida Romilor Pro-Europa Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa | PRPE | Daniel Vasile |
Federația Comunităților Evreiești din România Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה | FCER | Silviu Vexler |
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ | UDTTMR | Amet Varol |
Partide desființate
- Acțiunea Populară - absorbit de PNL
- Partidul Republican - autodizolvat
- Partidul Unității Națiunii Române - absorbit de Partidul Conservator
- Partidul Vieții Românești (PVR)
- Partidul Socialist al Muncii (PSM)
- Partidul Popular
- Alianța pentru România - fuziune cu PNL
- Partidul Democrat Liberal - fuziune cu PNL
- Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - fuziune cu PNL (2022)
- Partidul Democrat Agrar din România (PDAR)
- Partidul Alianța Civică (PAC) - fuziune cu PNL
- Forța Civică - fuziune cu PDL
- Frontul Democrat al Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrației Socialiste din România, a fuzionat cu PSDR pentru a forma PSD
- Frontul Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrat, a absorbit Partidul Liberal Democrat și a devenit Partidul Democrat Liberal
- Forța Democrată din România - desființat în 2013
- Uniunea Forțelor de Dreapta - absorbit de PNL
- Partidul Solidarității Sociale - absorbit de PDSR
- Partidul Național Român (1998) - a fuzionat cu PD
- Partidul Național Democrat Creștin - autodizolvat
- Partidul Inițiativa Națională - absorbit de UNPR
- Partidul Liberal'93 - absorbit de PNL
- Partidul Conservator (PC) - fuzionat cu PLR
- Partidul Liberal Reformator (PLR) - fuzionat cu PC
- Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) - absorbit de UNPR
- Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) - absorbit în USR PLUS
- USR PLUS - a revenit la denumirea de USR
- Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - absorbit în PNL[25][26][27]
- Partidul România Unită - desființat în 2022
- Partidul Popular Maghiar din Transilvania - a fuzionat cu PCM pentru a forma Alianța Maghiară din Transilvania[28]
- Partidul Civic Maghiar - a fuzionat cu PPMT pentru a forma Alianța Maghiară din Transilvania[28]
- Alianța pentru Patrie (APP)
Partide din perioada comunistă
Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:
Partidul Comunist Român (PCR) | Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989. |
Frontul Democrației și Unității Socialiste (FDUS) | O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989. |
Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) | Activ 1948-1989. |
Uniunea Populară Maghiară (UPM, Magyar Népi Szövetség, MNSz) | Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953 |
Comitetul Democratic Evreiesc | În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.[29] |
Frontul Plugarilor | În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953. |
Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.[30]
Vezi și
Note
Referințe
Bibliografie
- Ion Constantinescu, "Dr. N. Lupu: «Dacă și d-ta ai fi fost bătut...»" în Magazin Istoric, August 1971
- Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990
- Victoria Gabriela Gruber, Despre Partidul Național Liberal (Gheorghe Brătianu) (PDF)
- Gabriel Marin, "Între culpabilitate și mit: George Călinescu - Un istoric literar român în timpul regimului comunist" Arhivat în , la Wayback Machine., în Erasmus, 1997
- Dubla criză a "României profunde" Arhivat în , la Archive.is, 12 iulie 2005, Paula Mihailov, Jurnalul Național
- Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte, Editura Noua Alternativă, București, 1994
- Z. Ornea, George Panu - Amintiri de la "Junimea" din Iași, Ed. Minerva, București, 1998
- Petre Otu, "1946-1947. Se pregătește guvernul Argetoianu!" Arhivat în , la Wayback Machine., în Magazin Istoric, May 2000
- Ioan Scurtu, Viața Politică din România 1918–1914, Editura Albatros, București, 1982
- M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, November 1995
- Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993
- Nicolae Videnie, "«Alegerile» din martie 1948: epilogul listelor electorale alternative. Obsesia unanimității - primii pași", în Dosarele Istoriei, 11/V, 2000
- Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918-1940: IV. Partidele politice în primul deceniu interbelic
Bibliografie suplimentară
- Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
- Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie