Croazzia


A Croazzia jè na ripùbbrica nnipinnenti cchì occupa na parti đđâ pinìsula balcànica jé cchì facìa parti đđâ Juguslavia. A capitali jè Zagabria.

Croazzia
Croazzia – BanneraCroazzia - Stemma
Croazzia - Lucalizzazzioni
Croazzia - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretuRipùbbrica đđî Croazzia
Nomu ufficialiRepublika Hrvatska
Lingui ufficialiCruatu
CapitaliZagabria
Pulitìca
GuvernuRipùbbrica parramintari
Capu đđî StatuZoran Milanović
Nnipinnenza25 Giugnu 1991 (đđâ Juguslavia)
Ària
Tutali56.594 km²
% di l'acqui1,90 %
Pupulazziuni
Tutali4.076.246 ab. (2019)
Dinsitati75,4 ab./km²
Ìnnici đđî criscita-0,50%
Nomu đđî l'abbitantiCruati
Giografìa
CuntinentiEuropa
Fusu urariuUTC+1
Ecunumìa
Munitakuna cruata
Àutru
Còdici ISO 3166HR, HRV, 191
TLD.hr
Prifissu tel.+385
Sigla autu.HR
Innu nazziunaliLijepa naša domovino, "A nostra beđđissima matriterra"
Festa nazziunali30 Maiu, 8 Uttùviru
Croazzia - Mappa
Croazzia - Mappa

Storia

A storia ricenti đđâ Croazzia a metti 'ntò un rolu cintrali 'ntà storia europea. Doppu a secunna guerra munniali a Croazzia fu na ripùbbrica đđâ fidirazzioni Juguslava, nzinu à morti đđî Titu jé a siparazzioni ntô 1991 đđî vari ripùbbrichi cchì addivintaru nnipinnenti. A siparazzioni fu pirò assai dulurusa jé causau na longa juerra tra Serbia Croazzia cchì durassi ppì diversi anni.

Ccù a fini đđê guerri juguslavi, a Croazzia accuminzau un pircursu đđî mudirnizzazzioni jé đđî avvicinamentu prugrissivu ê standard suciali pulitichi jé ecunòmichi europei cc'a purta à trasìri 'ntà l'Unioni Europea u primu di giugnettu đđû 2013 còmu 28èsimu statu mèmmiru.

Giografìa

Cunfina ccâ Slovenia, ccâ fidirazzioni đđâ Serbia, a Bosnia-Erzegovina jé l'Unghirìa. Au sud-ovest, a Croazzia jè vagnata đđû mari Adriàticu, jé pussedi un vastu arcipèlagu đđî ìsuli cchì vannu đđâ l'Istria, nzina à fruntera ccû Montenegru.

Pulìtica

A Croazzia jè na Ripùbbrica parramentari, l'Assimbrea Nazziunali. C'avi circa 140 diputati.

Taliàti macàri