Principiul Aufbau

Principiul Aufbau este o regulă utilizată în chimie care spune că în starea fundamentală a unui atom sau ion, ocuparea orbitalilor atomici cu electroni se face începând cu nivelele energetice cele mai slabe în energie, iar aceasta se continuă spre nivelele mai bogate în energie doar după ocuparea celor inferioare (de exemplu, nivelul 1s este mereu ocupat înaintea 2s). În acest fel, electronii unui atom sau ion vor forma cea mai stabilă configurație electronică posibilă. Principiul este derivat din principiul de excluziune al lui Pauli.[1]

Ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilor unui atom conform principiului Aufbau

Denumirea Aufbau provine din germană Aufbauen „a construi”, și face referire la modul în care acesta descrie „construirea” configurației electronice a atomului sau a ionului respectiv.[1]

Formulare

Stările energetice trasate cu săgeată roșie prezintă aceeași valoare a . Direcția săgeții indică ordinare în care are loc ocuparea orbitalilor cu electroni.

În cazul atomilor neutri, regula generală de ocupare a substraturilor cu electroni este n + ℓ, sau regula Madelung. În acest caz n este numărul cuantic principal iar este numărul cuantic secundar; valorile = 0, 1, 2, 3 corespund blocurilor s, p, d și respectiv f. Ordinea în care are loc ocuparea conform regulii este 1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p, 5s, 4d, 5p, 6s, 4f, 5d, 6p, 7s, 5f, 6d, 7p, 8s, ... De exemplu, titanul (Z = 22) prezintă configurația în stare fundamentală 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d2.[2]

Excepția în cazul metalelor tranziționale

În cazul unor metale tranziționale (crom, cupru, niobiu, molibden, ruteniu, rodiu, paladiu, argint, platină și aur), substratul de valență d preia un electron (în cazul paladiului doi electroni) din substratul de valență s, astfel că măsurările experimentale sunt diferite de ceea ce prevede regula lui Madelung.[3] Atomii acceptă această configurație excepțională deoarece astfel se află într-o stare energetică mai joasă.

Atom24Cr29Cu41Nb42Mo44Ru45Rh46Pd47Ag78Pt79Au
Configurația gazului rar[Ar][Ar][Kr][Kr][Kr][Kr][Kr][Kr][Xe][Xe]
Configurația - Madelung3d44s23d94s24d35s24d45s24d65s24d75s24d85s24d95s24f145d86s24f145d96s2
Configurația - empirică3d54s13d104s14d45s14d55s14d75s14d85s14d104d105s14f145d96s14f145d106s1

Excepția în cazul lantanidelor și actinidelor

În cazul unor lantanide[4] și actinide (lantan, ceriu, gadoliniu, actiniu, toriu, protactiniu, uraniu, neptuniu, curiu și lawrenciu), substratul de valență d preia un electron (în cazul toriului doi electroni) din substratul de valență f, astfel că măsurările experimentale sunt diferite de ceea ce prevede regula lui Madelung.[3] Atomii acceptă această configurație excepțională deoarece astfel se află într-o stare energetică mai joasă. Un caz special este lawrenciul (103Lr), unde electronul 6d este înlocuit de un electron 7p: regula Madelung prezice configurația [Rn]5f146d17s2, iar cea măsurată empiric este [Rn]5f147s27p1.

Atom57La58Ce64Gd89Ac90Th91Pa92U93Np96Cm103Lr
Configurația gazului rar[Xe][Xe][Xe][Rn][Rn][Rn][Rn][Rn][Rn][Rn]
Configurația - Madelung4f16s24f26s24f86s25f17s25f27s25f37s25f47s25f57s25f87s25f146d17s2
Configurația - empirică5d16s24f15d16s24f75d16s26d17s26d27s25f26d17s25f36d17s25f46d17s25f76d17s25f147s27p1

Note

Vezi și