Rezistență electrică
Rezistența electrică este o mărime fizică prin care se exprimă proprietatea unui conductor electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. În electrotehnică, ea determină valoarea tensiunii necesare pentru ca un curent electric de valoare dată să treacă printr-un circuit (conductor) electric dat. Unitatea de măsură a rezistenței electrice, în SI, este ohm-ul, notat cu Ω. Este o noțiune introdusă în 1825 de Georg Simon Ohm în 1825 [1].Pentru un conductor omogen, valoarea rezistenței este :
unde:
- ρ este rezistivitatea materialului din care este făcut conductorul, măsurată în ohm · metru;
- l este lungimea conductorului, măsurată în metri;
- S este secțiunea transversală a conductorului, măsurată în metri pătrați;
Într-un circuit electric simplu (ochi), valoarea rezistenței lui se poate calcula cu ajutorul legii lui Ohm, fiind egală cu raportul dintre tensiunea U aplicată la bornele circuitului și intensitatea I a curentului care circulă prin circuit.
Inversa acestei mărimi este mărimea conductanță electrică.
Unele conductoare nu opun rezistență trecerii curentului, acestea sunt în starea de supraconductori, de obicei la temperaturi scăzute.
Variația rezistenței electrice în funcție de temperatură
Rezistența electrică a metalelor crește cu temperatura iar a cărbunelui și a lichidelor scade cu cât temperatura lor crește. Rezistența electrică a cuprului crește cu 4% la o încălzire de 10 °C. Modul cum variază rezistența electrică a unui conductor electric în funcție de temperatură se poate determina folosind următoarea relație:
unde:
- este temperatura materialului
- este rezistivitatea materialului la temperatura t, numită și rezistența specifică a materialului;
- este rezistivitatea materialului la 20 °C;
- este coeficientul de variație a rezistenței cu temperatura (specific fiecărui material și reprezintă variația rezistenței de un ohm a conductorului respectiv la o creștere a temperaturii sale cu 1 °C). Există materiale cu coeficient de temperatură pozitiv (cele mai multe) și materiale cu coeficient negativ (a căror rezistență scade la creșterea temperaturii lor).