Svezia

Lombard Occidental

Quel articul chì l'è scrivüü in Lumbard, cun l'urtugrafia insübrica ünificada.

La Svezia (Sverige in svedes) a l'è un paes de l'Europa del Nort.

Svezia
Svezia - BanderaSvezia - Stema
Svezia - Localizazion
Svezia - Localizazion
Daits aministrativ
Nom intreg
Nom ofiçalKonungariket Sverige
Lengue ofiçaiLengua svedesa
CapitalaStuculma
Politega
Forma de govern
Capo de StatCarl XVI Gustaf dla Svessia
Capo de GovernUlf Kristersson
Superfix
Totala447 425,16 km²
Popolazion
Totala10 551 707 ab.(31 dicember 2023)
Densitaa23.58 ab./km²
Jeografia
ContinentEuropa
ConfinFinlandia, Nurvegia e Danimarca
Fus orariUTC+01:00
Economia
Valudacorona svedeze
PIL (nominal)636 856,24 milion de USD (2021)
Varie
Codex ISO 3166SE, SWE, 752
TLD.se
Prefiss tel.+46
Sigla autom.S
Inn nazionalDu gamla, du fria
 

La cunfina cun la Nurvegia e la Finlandia.
La capital a l'è Stuculma.
La gh'ha una süperfiss de 449.964 km² e una pupulaziun de pressapoch 9 miliun d'abitant.

A l'è mèmber de l'Üniun Eurupea.

La moneda uficial l'è la curuna svedes.

Urganizaziun pulitiga

La Svezia (nom ufizial: Konungariket Sverige) a l'è una munarchìa custitüziunala.
El rè a l'è Carl XVI Gustaf (del 1973).
El Prim Minister a l'è el Magdalena Andersson (del 2021).
La Svezia a la gh'ha un parlament cun 349 deputaa.

Muneda

La muneda svedesa a l'è la curuna svedesa (Krona).


 
I Stat de l'Europa
Albania | Andora | Armenia2 | Austria | Azerbaigian1 | Belgi | Bielorussia | Bosnia e Erzegovina | Bulgaria | Cechia | Cipro2 | Citaa del Vatican | Croazia | Denimarca | Estonia | Finlandia | Frància | Georgia1 | Germania | Grecia | Irlanda | Islànda | Itàlia | Kazakhstan1 | Letònia | Liechtenstein | Lituània | Lussemburgh | Macedonia del Nord | Malta | Monaco | Moldavia | Montnegher | Norvegia | Paes Bass | Portogall | Polonia | Regn Unii | Romania | Russia1 | San Marin | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezia | Svízzera | Turchia1 | Ucraina | Ongaria
1. Stat parzialment in Asia. 2. Stat in Asia, però considerads part de l'Europa per dei rexon storeg e culturai