Calendarul chinezesc

Calendarul chinez este un calendar (astronomic) întocmit după lună cu toate că ia în considerare un ciclu solar de un an. Ia de asemenea în considerare și ciclurile lunii (ciclurile selenare). Acest calendar (公曆 gōngli) este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiționale din China și Taiwan, dar au preluat în același timp ca și majoritatea statelor din Asia, calendarul Gregorian (xili 西曆 xīli) . În Taiwan numerotarea anilor (analog la creștini cu Nașterea lui Hristos) începe din anul 1912 anul întemeierii Republicii China (Taiwan). Cele 12 animale care alcătuiesc un ciclu calendaristic sunt: șobolanul, bivolul, tigrul, iepurele, dragonul, șarpele, calul, capra, maimuța, cocoșul, câinele și porcul.

Reguli

Calendarul de azi începe din anul 1645 și regulile calendarului se pot preciza într-o perioadă de 5 ani:

Punctul de referință este meridianul estic 120 (Peking: 116°25'O).
Ziua începe la miazănoapte
In prima zi a lunii este întotdeauna Luna nouă
Solstițiul de iarnă din emisfera nordică cade totdeauna în luna XI-a
Când e nevoie de o lună bisectă (analog anului bisect), va fi lună bisectă prima lună dintre două solstiții de iarnă Zhōngqì (chin. 中氣)

Cele 12 Zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părți, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiții și cele 2 echinocții sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile și este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.
Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu ia în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui.
Perioada de timp între două Zhōngqì variază între 29,44 și 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 și 29,84 de zile.
Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, și altă lună fără Zhōngqì.

Ciclul de 60 de ani

Ciclul de 60 de ani
Element	Animal	Simbol	Anul
Lemn	Șobolan	甲子	1864	1924	1984
Lemn	Bivol	乙丑	1865	1925	1985
Foc	Tigru	丙寅	1866	1926	1986
Foc	Iepure	丁卯	1867	1927	1987
Pământ	Dragon	戊辰	1868	1928	1988
Pământ	Șarpe	己巳	1860	1929	1989
Metal	Cal	庚午	1870	1930	1990
Metal	Capră	辛未	1871	1931	1991
Apă	Maimuță	壬申	1872	1932	1992
Apă	Cocoș	癸酉	1873	1933	1993
Lemn	Câine	甲戌	1874	1934	1994
Lemn	Porc (Mistreț)	乙亥	1875	1935	1995
Foc	Șobolan	丙子	1876	1936	1996
Foc	Bivol	丁丑	1877	1937	1997
Pământ	Tigru	戊寅	1878	1938	1998
Pământ	Iepure	己卯	1879	1939	1999
Metal	Dragon	庚辰	1880	1940	2000
Metal	Șarpe	辛巳	1881	1941	2001
Apă	Cal	壬午	1882	1942	2002
Apă	Capră	癸未	1883	1943	2003
Lemn	Maimuță	甲申	1884	1944	2004
Lemn	Cocoș	乙酉	1885	1945	2005
Foc	Câine	丙戌	1886	1946	2006
Foc	Porc (Mistreț)	丁亥	1887	1947	2007
Pământ	Șobolan	戊子	1888	1948	2008
Pământ	Bivol	己丑	1889	1949	2009
Metal	Tigru	庚寅	1890	1950	2010
Metal	Iepure	辛卯	1891	1951	2011
Apă	Dragon	壬辰	1892	1952	2012
Apă	Șarpe	癸巳	1893	1953	2013
Lemn	Cal	甲午	1894	1954	2014
Lemn	Capră	乙未	1895	1955	2015
Foc	Maimuță	丙申	1896	1956	2016
Foc	Cocoș	丁酉	1897	1957	2017
Pământ	Câine	戊戌	1898	1958	2018
Pământ	Porc (Mistreț)	己亥	1899	1959	2019
Metal	Șobolan	庚子	1900	1960	2020
Metal	Bivol	辛丑	1901	1961	2021
Apă	Tigru	壬寅	1902	1962	2022
Apă	Iepure	癸卯	1903	1963	2023
Lemn	Dragon	甲辰	1904	1964	2024
Lemn	Șarpe	乙巳	1905	1965	2025
Foc	Cal	丙午	1906	1966	2026
Foc	Capră	丁未	1907	1967	2027
Pământ	Maimuță	戊申	1908	1968	2028
Pământ	Cocoș	己酉	1909	1969	2029
Metal	Câine	庚戌	1910	1970	2030
Metal	Porc (Mistreț)	辛亥	1911	1971	2031
Apă	Șobolan	壬子	1912	1972	2032
Apă	Bivol	癸丑	1913	1973	2033
Lemn	Tigru	甲寅	1914	1974	2034
Lemn	Iepure	乙卯	1915	1975	2035
Foc	Dragon	丙辰	1916	1976	2036
Foc	Șarpe	丁巳	1917	1977	2037
Pământ	Cal	戊午	1918	1978	2038
Pământ	Capră	己未	1919	1979	2039
Metal	Maimuță	庚申	1920	1980	2040
Metal	Cocoș	辛酉	1921	1981	2041
Apă	Câine	壬戌	1922	1982	2042
Apă	Porc (Mistreț)	癸亥	1923	1983	2043

Ciclul de 60 de ani, lunile și zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cerești (天干 tiāngān) și 12 simboluri de animale (地支 dìzhī). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III, azi Ciclul de 60 de ani respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză.

Cele 10 elemente

Cele 10 elemente (trunchiuri cerești) sunt combinații a celor 5 forme de transformare cu Yin și Yang (cer și pământ).

甲 chin. jiă, jap. kinoe (木の兄) oder kō: Lemn și Yáng
乙 chin. yĭ, jap. kinoto (木の弟) oder otsu: Lemn și Yīn
丙 chin. bĭng, jap. hinoe (火の兄) oder hei: Foc și Yáng
丁 chin. dīng, jap. hinoto (火の弟) oder tei: Foc și Yīn
戊 chin. wù, jap. tsuchinoe (土の兄) oder bo: Pământ și Yáng
己 chin. jĭ, jap. tsuchinoto (土の弟) oder ki: Pământ și Yīn
庚 chin. gēng, jap. kanoe (金の兄) oder kō: Metal și Yáng
辛 chin. xīn, jap. kanoto (金の弟) oder shin: Metal și Yīn
壬 chin. rén, jap. mizunoe (水の兄) oder jin: Apă și Yáng
癸 chin. guĭ, jap. mizunoto (水の弟) oder ki: Apă și Yīn

Cele 12 simboluri de animale

子 zĭ: Șobolan (鼠 shŭ), siehe Anul Șobolanului
丑 chŏu: Bivol (牛 niú), siehe Anul Bivolului
寅 yín: Tigru (虎 hŭ), siehe Anul Tigrului
卯 măo: Iepure (兔 tù), siehe Anul Iepurelui
辰 chén: Dragon (龍 lóng), siehe Anul Dragonului
巳 sì: Șarpe (蛇 shé), siehe Anul Șarpelui
午 wŭ: Cal (馬 mă), siehe Anul Calului
未 wèi: Capră (羊 yáng), siehe Anul Caprei
申 shēn: Maimuță (猴 hóu), siehe Anul Maimuței
酉 yŏu: Cocoș (鷄 jī), siehe Anul Cocoșului
戌 xū: Câine (狗 gŏu), siehe Anul Câinelui
亥 hài: Porc (猪 zhū), siehe Anul Porcului

Cele 12 simboluri de animale sau ramuri sunt împărțite pe zile de 2 x 12 ore. Ora 24 fiind 子 iar 12 (prânz) 午, păstrându-se denumirea wŭqián (午前, din japoneză gozen = înaintea calului) pentru înainte de masă și wŭhòu (午後, jap. gogo = după cal) pentru după masă. Simbolurile de animale din horoscopul chinez spre deosebire de cel european care este influențat de poziția soarelui, cel chinez este influențat de poziția lunii. Această credință în horoscop se presupune că ar fi apărut în timpul dinastiei Han.

Cele 60 de combinații

Pentru că 10 și 12 au numitorul comun 2 , există 10•12/2 = 60 de combinații de la trunchi la ramură (干支 gānzhī), de asemenea după prima combinație numită jiazi (甲子). În tabel sunt 60 de combinații a anilor ce aparțin de perioada 1864 - 2043. Important de menționat este faptul că Anul Nou al calendarului Gregorian corespunde Anului Nou chinez,

Cele 24 de stații ale anului

Un an este împărțit in 24 de stații, cele 24 Jiéqì (節氣), care împart anul soarelui in 24 de părți asemănătoare, mai precis elipsa este împărțită în 24 de părți a 15° fiecare, care sunt importante pentru o agricultură tradițională. Din punct de vedere climatic această împărțire este adecvată pentru China de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua stație este un Zhōngqì (中氣). Pe motivul anilor bisecți din calendarul Gregorian determinat de diferența dintre o orbită circulară față de orbita eliptică a pământului apar diferențe de date care oscilează între două Jiéqì.

Primăvara 春 Chūn

立春 Lìchūn - Inceputul primăverii (3-5 Februarie)
雨水 Yǔshuǐ - Anotimul ploios (18-20 Februarie)
驚蟄 Jīngzhé - Apariția insectelor (5-7 Martie)
春分 Chūnfēn - Echinocțiul de primăvară (20-22 Martie)
清明 Qīngmíng - Perioada senină luminoasă (4-6 Aprilie) Sărbătoarea curățirea mormintelor.
穀雨 Gǔyǔ - Ploile cerealelor respectiv Ploile semănăturilor (19-21 Aprilie) Perioada semănatului.

Vara 夏 Xià

立夏 Lìxià - Inceputul verii (5-7 Mai). începutul iernii calde.
小滿 Xiǎomǎn - recolta mică (20-22 Mai) formarea spicului, este recoltat grâul de iarnă.
芒種 Mángzhòng - coacerea cerealelor (5-7 Iunie).
夏至 Xiàzhì - Sosirea verii (21-22 Iunie), Solstițiul de vară, corespunde cu miezul verii) ziua cea mai lungă anului.
小暑 Xiǎoshǔ - căldura mică (6-8 Iunie)
大暑 Dàshǔ - căldura mare (22-24 Iunie)

Toamna 秋 Qiū

立秋 Lìqiū - Inceputul toamnei (7-9 August)
處暑 Chǔshǔ - Sfârșitul căldurii (22-24 August)
白露 Baílù - Roua albă (7-9 Septembrie) Începe iarna uscată.
秋分 Qiūfēn - echinocțiul de toamnă (22-24 September)
寒露 Hánlù - roua rece (8-9 Octombrie) Cad primele frunze.
霜降 Shuāngjiàng - căderea brumei (23-24 Octombrie) Primul îngheț.

Iarna 冬 Dōng

立冬 Lìdōng - Începutul iernii (7-8 Noiembrie)
小雪 Xiǎoxuě - Zăpadă moderată (22-23 Noiembrie)
大雪 Dàxuě - Zăpadă mare (6-8 Decembrie)
冬至 Dōngzhì - Sosirea iernii (21-23 Decembrie, Solstițiul de iarnă)
小寒 Xiǎohán - Frig moderat (5-7 Ianuarie)
大寒 Dàhán - Frig mare (20-21 Ianuarie)

Sărbători tradiționale chinezești

[Forma scurtă]	[Forma lungă]	Pinyin	Traducere
春节农历新年过年	春節農曆新年過年	chūn jié (Sărbătoarea de primăvară) nóng lì xīn nián gùo nián	Anul nou chinezesc (Anul Nou din calendarul chinez), cade pe a doua mai rar a treia lună nouă după Solstițiul de iarnă între 21 ianuarie și 21 februarie.
元宵节灯节	元宵節燈節	yuán xiāo jié dēng jié	Sărbătoarea lanternei, cade pe ziua de 15-a zi din 1 lună a lunii.
清明节	清明節	qīng míng jie (scurt: Qingming)	Ziua morților, cade pe 4, 5 sau mai rar 6 Aprilie. cunoscut și sub numele de curățirea mormintelor.
端午节	端午節	duān wǔ jié	Sărbătoarea dragonului pe apă, cade pe ziua 5 din a 5 lună a lunii. In China de Sud este sărbătorit și poetul Qu Yuan .
七夕节乞巧节女儿节	七夕節乞巧節女兒節	qī xī qǐ qiǎo jié nǚ ér jié	Sărbătoarea îndrăgostiților, a 7 zi din a 7 lună a lunii.
中元节盂兰盆会鬼节	中元節盂兰盆会鬼節	zhōng yuán jié ( Denumire Daoistă ) yú lán pén huì (Denumire budistă) guǐ jié	Sărbătoarea duhurilor, ziua 15 a lunii duhurilor, sau din a 7 lună a lunii.
中秋节	中秋節	zhōng qiū jié	Sărbătoarea lunii, , cade pe ziua de 15 din a 8 lună a lunii. se fac daruri cu prăjiturile lunii.

Vezi și

Legături externe

Bernhard Peter: Der Chinesische Kalender und Kalendersysteme Asiens. 2005. In: Kultur in Asien. www.Kultur-in-Asien.de
Helmer Aslaksen: The Mathematics of the Chinese Calendar (PDF, Details). www.chinesecalendar.net Juli 2006. In: Calendars in Singapore
Chinesische Feiertage
Generierung eines chinesischen Kalenders als EPS, HTML, JPEG, PDF (free)
Chinesische neues Jahr-Kalender Arhivat în 20 februarie 2007, la Wayback Machine.

Search