Pițigoi

Cu excepția celor trei genuri monotipice Sylviparus, Melanochlora și Pseudopodoces, pițigoii sunt extrem de asemănători ca aspect și au fost descriși ca „una dintre cele mai conservatoare familii de păsări în ceea ce privește morfologia generală”.^[1] Lungimea corporală tipică a membrilor adulți ai familiei este între 10 și 16 cm; când sunt adăugate genurile monotipice, acest interval este de la 9 la 21 cm. În greutate, familia variază de la 5 la 49 g. Majoritatea variațiilor din cadrul familiei sunt în penaj și în special în culoare.^[2]

Au corpul sferic, acoperit cu penaj des și moale, cu picioare și unghii puternice, care le permit cățăratul pe arbori. Ciocul este conic, subțire. Speciile mai insectivore au ciocuri mai fine, în timp ce cele care consumă mai multe semințe au ciocuri mai robuste. Sexele sunt asemănătoare, iar juvenilii destul de asemănători cu adulții.

Pițigoii nu-și clădesc singuri cuibul, ci cuibăresc în scorburi de arbori, în crăpături de stânci și de ziduri sau în cuiburi părăsite de alte păsări. Cuibăresc cu încredere în cuiburile artificiale ce li se pun la dispoziție. Pițigoii sunt păsări prolifice depunând multe ouă, uneori câte 15-16 ouă într-o pontă. Adesea depun 2 ponte pe an. Ouăle sunt clocite de femelă, puii sunt hrăniți de ambii părinți.

Hrana este formată din insecte, larve, pupe sau ouă de insecte, pe care le culeg de pe ramuri, frunze, trunchiuri, fapt pentru care iau cele mai diverse poziții în cățăratul lor. Iarna consumă și boabe de semințe; unele specii fac în acest scop provizii pentru sezonul rece. Prin regimul lor de hrană, sunt păsări folositoare omului, în preajma căruia trăiesc.

Familia paridelor include 14 genuri și 60 specii. În România au fost înregistrate 8 specii: pițigoiul albastru, pițigoiul azuriu, pițigoiul moțat, pițigoiul mare, pițigoiul de brădet, pițigoiul de livadă, pițigoiul de munte, pițigoiul sur, iar în Republica Moldova 6 specii: pițigoiul mare, pițigoiul de brădet, pițigoiul albastru, pițigoiul sur, pițigoiul de munte, pițigoiul moțat. Speciile din alte 3 familii de păsări sunt numite tot pițigoi: pițigoiul pungar sau boicușul (familia Remizidae), pițigoiul codat (familia Aegithalidae), pițigoiul de stuf (familia Panuridae).^{[3][4][5][6][7]}

Familia paridelor conține 14 genuri și 60 de specii:^[8]

Imagine	Gen	Specie
	Cephalopyrus Bonaparte, 1854	Pițigoi cu creștet roșu Cephalopyrus flammiceps
	Sylviparus Burton, 1836	Pițigoi cu sprâncene galbene, Sylviparus modestus
	Melanochlora Lesson, 1839	Pițigoi sultan, Melanochlora sultanea
	Periparus Sélys Longchamps, 1884	Pițigoi cu ceafă roșcată, Periparus rufonuchalis Pițigoi cu târtiță roșcată, Periparus rubidiventris Pițigoi de brădet, Periparus ater
	Pardaliparus Sélys Longchamps, 1884	Pițigoi cu burtă galbenă, Pardaliparus venustulus Pițigoi elegant, Pardaliparus elegans Pițigoi de Palawan, Pardaliparus amabilis
	Lophophanes Kaup, 1829	Pițigoi moțat, Lophophanes cristatus Pițigoi cu creastă cenușie, Lophophanes dichrous
	Baeolophus Cabanis, 1850	Pițigoi arlechin, Baeolophus wollweberi Pițigoi de stejar, Baeolophus inornatus Pițigoi de ienupăr, Baeolophus ridgwayi Pițigoi bicolor, Baeolophus bicolor Pițigoi cu creastă neagră, Baeolophus atricristatus
	Sittiparus Selys-Longchamps, 1884	Pițigoi japonez, Sittiparus varia Pițigoiul lui Owston, Sittiparus owstoni Pițigoi de Iriomote, Sittiparus olivaceus Pițigoi cu burtă castanie, Sittiparus castaneoventris Pițigoi cu frunte albă, Sittiparus semilarvatus
	Poecile Kaup, 1829	Pițigoi cu sprânceană albă, Poecile superciliosus Pițigoi de livadă, Poecile lugubris Pițigoi cu pieptul ruginiu, Poecile davidi Pițigoi sur, Poecile palustris Pițigoi caspic, Poecile hyrcanus Pițigoi cu bavetă neagră, Poecile hypermelaenus Pițigoi de munte, Poecile montanus Pițigoiul Weigold Poecile weigoldicus Pițigoi de Carolina, Poecile carolinensis Pițigoi cu cap negru, Poecile atricapillus Pițigoiul lui Gambel, Poecile gambeli Pițigoi mexican, Poecile sclateri Pițigoi siberian, Poecile cinctus Pițigoi de taiga, Poecile hudsonicus Pițigoi cu spate castaniu, Poecile rufescens
	Cyanistes Kaup, 1829	Pițigoi albastru african, Cyanistes teneriffae (anterior inclus în C. caeruleus) Pițigoi albastru, Cyanistes caeruleus Pițigoi azuriu, Cyanistes cyanus
	Pseudopodoces Zarudny & Loudon, 1902	Pițigoi de sol, Pseudopodoces humilis (previously "Hume's ground jay" in crow family Corvidae).[9]
	Parus Linnaeus, 1758	Pițigoi mare, Parus major Pițigoi răsăritean, Parus minor (adesea inclus în P. major) Pițigoi indian, Parus cinereus (split from P. major) Pițigoi cu spate verde, Parus monticolus
	Machlolophus Cabanis, 1850	Pițigoi cu ceafă albă, Machlolophus nuchalis Pițigoi galben, Machlolophus holsti Pitigoi de Himalaya, Machlolophus xanthogenys Pițigoi galben indian, Machlolophus aplonotus Pițigoi cu obraji galbeni, Machlolophus spilonotus
	Melaniparus Bonaparte, 1850	Pițigoi negru cu umerii albi, Melaniparus guineensis Pițigoi negru cu aripi albe, Melaniparus leucomelas Pițigoi albastru-negru, Melaniparus niger Pițigoi namibian, Melaniparus carpi Pițigoi cu burtă albă, Melaniparus albiventris Pițigoi negru cu spate alb, Melaniparus leuconotus Pițigoi fumuriu, Melaniparus funereus Pițigoi cu burtă ruginie, Melaniparus rufiventris Pițigoi cu piept scorțișoriu, Melaniparus pallidiventris Pițigoi cu gât roșu, Melaniparus fringillinus Pițigoi cu piept dungat, Melaniparus fasciiventer Pițigoi somalez or Somali Tit, Melaniparus thruppi Pițigoi cu burtă cenușie, Melaniparus griseiventris Pițigoi sud-african, Melaniparus cinerascens Pițigoi cenușiu, Melaniparus afer

• Paridae. SOR
• Mésange. Encyclopédie Larousse
• Paridae. Encyclopædia Britannica