Search

Rubidiu

elementul chimic cu numărul de ordine 37
Rubidiu

Kripton ← Rubidiu → Stronțiu
K
 
 
37		Rb
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Rb
Cs
Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, NumărRubidiu, Rb, 37
Serie chimicăMetal alcalin
Grupă, Perioadă, Bloc1, 5, s
Densitate1532 kg/m³
Culoarealb, argintiu
Număr CAS7440-17-7
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică85,4678 u
Rază atomică248 pm
Rază de covalență211 pm
Rază van der Waals303 pm
Configurație electronică[Kr] 5s1
Electroni pe nivelul de energie2, 8, 18, 8, 1
Număr de oxidare+1, −1
Oxidbazic
Structură cristalinăcubică
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire39.31 °C (102.76 °F), 312.46 K
Punct de fierbere688 °C (1270 °F), 961 K
Energie de fuziunekJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetuluim/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)0,82
Căldură specificăJ/(kg·K)
Conductivitate electrică8.3 ⋅ 106 S/m
Conductivitate termicăW/(m·K)
Prima energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text Consultați documentația formatului

Rubidiul este un element chimic notat cu simbolul Rb și care are numărul atomic 37. Rubidiul este un metal alcalin moale, de culoare alb-argintie; în stare elementară este foarte reactiv, cu proprietăți similare altor metale alcaline, precum oxidarea rapidă în aer. Rubidiul natural este un amestec izotopic: 85Rb, singurul izotop stabil, cu o concentrație de 72%. Restul procentelor, de 28% reprezintă izotopul radioactiv 87Rb ce are timpul de înjumătățire de 49 miliarde de ani - mai mult de 3 ori vârsta estimată a Universului.

Chimiștii germani Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff descoperă rubidiul in 1861 datorită metodei spectroscopiei atomice.[1]

Compușii rubidiului au diverse aplicații chimice și electronice. Rubidiul metalic este vaporizat ușor, având un spectru de absorbție bun și fiind utilizat în manipularea atomilor prin laser.

Acest metal nu este cunoscut ca având o funcție vitală pentru organismele vii. Cu toate acestea, a fost observat faptul că rubidiul ionic este asimilat de organisme similar ionului de potasiu, fiind asimilat activ de către celulele vegetale și animale datorită încărcăturii similare.

Istoric

Rubidiul a fost descoperit în 1861 de către chimiștii germani Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff. Numele provine din latinul rubidus.[2]

Structură atomică

Un atom de rubidiu are 37 de protoni și electroni și 48 de neutroni.

Izotopi

Proprietăți

Proprietăți fizice

Proprietăți chimice

În oxigen rubidiul arde formând superperoxid:

4Rb + O2 = 2Rb2O

La temperaturi obișnuite sau la o mică încălzire rubidiul reacționează cu azotul, siliciul, sulful, halogenii și alte nemetale:

6Rb + N2 = 2Rb3N
2Rb + H2 = 2RbH
2Rb + Cl2 = 2RbCl (se autoinflamează)

Rubidiul reacționează intens cu acizii minerali:

2Rb + 2HBr = 2RbBr + H2

Intens reacționează cu apa. Hidrogenul care se degajă se autoinflamează:

2Rb + 2H2O = 2RbOH + H2

Rubidiul se dizolvă în amoniac lichid:

2Rb + NH3 = Rb2NH + H2

Oxidul de rubidiu este un oxid bazic. El poate fi primit pe cale indirectă:

RbO2 + 3Rb = 2Rb2O

El reacționează intens cu acizii, oxizii acizi și amfoteri:

Rb2O + H2O = 2RbOH
Rb2O + H2SO4 = Rb2SO4 + H2O

Hidroxidul de rubidiu este o bază puternică, bine solubilă în apă. El reacționează cu oxizii acizi și amfoteri, acizii, sărurile metalelor grele și de amoniu, cu unele nemetale și a.

6RbOH + 3Br2 = 5RbBr + RbBrO3 + 3H2O (RbOH fierbinte)
2RbOH + CO2 = Rb2CO3 + H2O
3RbOH + Cr(OH)3= Rb3[Cr(OH)6]
2RbOH + ZnO = Rb2ZnO2 + H2O (la topire)
2RbOH + (NH4)2CO3 = Rb2CO3 + 2NH3 + 2H2O
3RbOH + FeCl3 = Fe(OH)3 + 3RbCl


Sărurile de rubidiu sunt substanțe stabile, ionice, bine solubile în apă. În soluțiile apoase ele disociază complet. Ionul de rubidiu nu hidrolizează. Cu toate acestea, unii compuși ai rubidiului totuși hidrolizează în apă. Acestea sunt sărurile acizilor slabi, hidrura de rubidiu, superperoxidul de rubidiu, nitrura, fosfura și a.:

RbH + H2O = RbOH + H2
Rb3N + 3H2O = 3RbOH + NH3
2RbO2 + 2H2O = 2RbOH + H2O2 + O2

Ionul de rubidiu nu formează anioni complecși.

Compușii elementului

Compuși organici

Răspândire

Producere

Preparare în laborator

Producere la scară industrială

Utilizare

Medicină

Alte aplicații

Rolul elementului în biologie

Măsuri de protecție chimică

Toxicitate

Note

Bibliografie

  • Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p 423

Vezi și

Legături externe


Adus de la https:https://www.search.com.vn/wiki/index.php?lang=ro&q=Rubidiu&oldid=15510678
🔥 Top keywords: XXX: Return of Xander CagePagina principalăSpecial:CăutareTriplu XFacebookConstantin Corduneanu (luptător)Vin DieselReal Madrid CFRomâniaPaștiFilm de acțiuneYouTubeLiga Campionilor UEFAFurios și iute 7Mustafa Kemal AtatürkConstantin GâlcăZodiacIlie NăstaseCS Corvinul HunedoaraBucureștiMihai EminescuDubai (oraș)István KovácsSocietatea Română de TeleviziuneIranȘtefan cel MareCarol I al RomânieiSpecial:Schimbări recenteDoru-Viorel UrsuSuperbetRepublica MoldovaLista orașelor din RomâniaAl Doilea Război MondialCarlo AncelottiAlegeri prezidențiale în România, 2024Teorema lui PitagoraCategorie:Filme după genuriMasterChef RomâniaXXX